Bekommt jeder Bürger und jede Bürgerin das Bürgergeld?

Nur wer erwerbsfähig ist und seinen Lebensunterhalt nicht aus eigenem Einkommen decken kann und andere, vorrangige Leistungen (Arbeitslosengeld, Wohngeld, Kinderzuschlag etc.) nicht ausreichend sind, erhält Bürgergeld. Die Jobcenter können hierzu beraten. Auch nicht erwerbsfähige Personen, die mit Bürgergeld-Berechtigten in einem Haushalt zusammenleben, erhalten Bürgergeld.

Wer bisher Anspruch auf Arbeitslosengeld II oder Sozialgeld hatte, hat künftig einen Anspruch auf Bürgergeld.

Bekommt jeder Bürger und jede Bürgerin das Bürgergeld?

Was ist eine Bedarfsgemeinschaft?

"Der Rechtsbegriff „Bedarfsgemeinschaft“ spielt beim Bezug von Bürgergeld eine wichtige Rolle. Obwohl er das Wort „Gemeinschaft“ enthält, gilt: Die Antragsstellerin oder der Antragssteller allein wird schon als Bedarfsgemeinschaft bezeichnet.

Lebt sie oder er mit anderen Menschen zusammen und übernehmen alle eine wechselseitige Verantwortung füreinander, bilden sie gemeinsam die Bedarfsgemeinschaft. Der Rechtsbegriff wird darum in der Regel angewandt auf ...

Eheleute, die nicht dauerhaft getrennt sind,
eingetragene gleichgeschlechtliche Lebenspartnerinnen oder Lebenspartner, die nicht dauerhaft getrennt leben, oder
Personen in einer Verantwortungs- und Einstehensgemeinschaft („eheähnliche Gemeinschaft“).

Zur Bedarfsgemeinschaft gehören auch die Kinder, die im Haushalt leben und jünger als 25 Jahre sind. Voraussetzung: Sie sind unverheiratet, erwerbsfähig und können ihren Lebensunterhalt nicht aus eigenem Einkommen bestreiten. Zum Einkommen von Kindern zählen zum Beispiel Kindergeld oder Unterhaltszahlungen.

Umgekehrt gilt: Beantragt ein unverheiratetes erwerbsfähiges Kind, das mindestens 15, aber noch keine 25 Jahre alt ist, Leistungen nach dem SGB II, gehören auch die im Haushalt lebenden Eltern oder Elternteile zur Bedarfsgemeinschaft."

Was ist eine Bedarfsgemeinschaft?

Was ist das Bürgergeld?

Das Grundgesetz garantiert (nach Artikel 1 Absatz 1 i.V.m. Artikel 20 Absatz 1) ein Grundrecht auf Gewährleistung eines menschenwürdigen Existenzminimums. Artikel 1 Absatz 1 Grundgesetz begründet diesen Anspruch, während das Sozialstaatsgebot des Artikel 20 Absatz 1 Grundgesetz dem Gesetzgeber den Auftrag erteilt, ein menschenwürdiges Existenzminimum tatsächlich zu sichern.

Das Bürgergeld ist somit eine Leistung des Sozialstaats zur Sicherung eines menschenwürdigen Existenzminimums. Es sichert die Existenz für diejenigen, die ihren Lebensunterhalt nicht aus eigenem Einkommen decken können. Sei es, weil jemand seine Arbeit verliert oder sein Geschäft schließen muss. Oder sei es, weil aus anderen Umständen eine regelmäßige Beschäftigung nicht möglich ist, z. B. durch lange oder chronische Krankheit. Wie schnell Menschen unverschuldet in Not geraten können, hat die Zeit der Corona-Pandemie gezeigt.

Das Bürgergeld sichert das wirtschaftliche Existenzminimum und ermöglicht eine Teilhabe am kulturellen und sozialen Leben unserer Gesellschaft. Dieser Grundsatz ist nicht verhandelbar, sondern entspringt – vom Bundesverfassungsgericht bestätigt – direkt dem ersten Artikel des Grundgesetzes: Die Würde des Menschen ist unantastbar.

Was ist das Bürgergeld?

Cât de mare este necesarul standard?

Pentru a asigura un salariu de subzistență, nevoile standard au fost majorate de la 1 ianuarie 2023.

Nevoile de reglementare

Tabular>Rapoarte de Prestații Rata standard Nivelul de necesitate Persoană singură / părinte singur502 Euro (+ 53 Euro)Nivelul de nevoi de reglementare 1Copii per partener / nevoi comune.451 Euro (+ 47 Euro)Necesități de nivel 2..Persoane de vârstă întreagă în instituții (conform SGB XII)402 Euro (+ 42 Euro)Necesită nivelul 3 al normelor.Adulți fără loc de muncă sub 25 de ani în gospodăria părinților.402 Euro (+ 42 Euro).Necesități de nivel 3..Tineri între 14 și 17 ani.420 euro (+ 44 euro)Regula are nevoie de nivelul 4.Copii de la 6 la 13 ani348 euro (+ 37 euro)Regula are nevoie de nivelul 5.Copii de la 0 la 5 ani318 euro (+ 33 euro)Regula are nevoie de nivelul 6.

Copiii și adolescenții de la nivelul de nevoi standard 3 până la 6 primesc, pe lângă nevoile standard, și un supliment de urgență pentru copii în valoare de 20 de euro pe lună până la introducerea unei alocații de bază pentru copii.

Cât de mare este necesarul standard?

Există nevoi suplimentare, de ex. în cazul unui handicap sau al părinților singuri?

a, nevoile suplimentare deja existente rămân pentru

• Părinți singuri,
• Persoanele cu dizabilități care beneficiază de prestații pentru participarea la viața activă,
• Persoane care au nevoie de o alimentație costisitoare din motive medicale,
• Femeile gravide începând cu a 13-a săptămână de sarcină și
• Gospodării cu producție descentralizată de apă caldă de consum.

Necesarul suplimentar se acordă ca sumă forfetară în plus față de rata standard. Nu este necesar să se dovedească o utilizare adecvată.

Un drept la nevoi suplimentare în cazul producției descentralizate de apă caldă există deoarece apa caldă trebuie să fie produsă chiar în gospodărie, de exemplu, cu un încălzitor instantaneu de apă, iar acestea nu sunt, prin urmare, incluse în costurile de funcționare ale chiriei. Fiecare persoană din comunitatea de nevoi primește necesarul suplimentar, suma fiind bazată pe nivelurile standard de nevoi relevante ale persoanelor.

În situații speciale unice, următoarele prestații pot fi, de asemenea, acordate separat:

• Echipamente inițiale pentru locuință, inclusiv aparate de uz casnic,
• Echipament inițial pentru îmbrăcăminte, precum și echipament inițial pentru sarcină și naștere și
• Achiziționarea, închirierea sau repararea echipamentelor terapeutice.

Există nevoi suplimentare, de ex. în cazul unui handicap sau al părinților singuri?

Cum se calculează venitul în sistemul de venit al cetățeanului?

Când se depune cererea, se stabilesc mai întâi nevoile individuale ale solicitantului. Acestea sunt alcătuite în principal din nevoile standard respective, costurile de cazare și orice nevoi suplimentare. Orice venit și active existente sunt comparate cu aceste nevoi. Înainte de aceasta, însă, se deduc scutirile fiscale respective:

O sumă forfetară de 100 de euro se deduce mai întâi din venitul lunar obținut din activități lucrative. Din venitul care depășește această sumă, se deduc 20 % pentru partea cuprinsă între 100 și 520 de euro, 20 % pentru partea cuprinsă între 520 și 1.000 de euro (apoi 30 % de la 1 iulie 2023) și încă 10 % din partea cuprinsă între 1.000 și 1.200 de euro nu se compensează cu beneficiile. Pentru persoanele care au cel puțin un copil minor, ultimul nivel de scutire se aplică chiar și până la un venit de 1.500 de euro.

Scutirile se aplică și activelor. În timpul perioadei de așteptare, adică în primul an de primire a prestației, nu se iau în considerare 40 000 de euro pentru prima persoană din comunitatea de necesitate. Pentru fiecare persoană în plus, 15.000 de euro rămân neatinși. După încheierea perioadei de așteptare, limita de 15.000 de euro se aplică fiecărui membru al comunității de nevoie.

Cum se calculează venitul în sistemul de venit al cetățeanului?

Ce scutiri fiscale se aplică?

De la 1 iulie 2023, se aplică următoarele:

Cine muncește mai mult poate păstra și mai mult din el: În cazul unui loc de muncă cu un venit cuprins între 520 și 1.000 de euro, se poate păstra 30% (în loc de 20% anterior) din acesta.
Tinerii pot păstra veniturile obținute din locurile de muncă pentru elevi și studenți și veniturile din formarea profesională până la limita mini-joburilor (în prezent 520 de euro). Veniturile obținute din joburile studențești în timpul vacanțelor nu sunt luate deloc în considerare.
Cei care efectuează serviciul voluntar federal și FSJ beneficiază, de asemenea, de indemnizații scutite de impozit majorate, la fel ca și tinerii aflați în perioada de tranziție între școală și formare.
Munca voluntară beneficiază de o mai mare recunoaștere. Reducerile de cheltuieli sunt luate în considerare anual, așa cum prevede legislația fiscală. Acest lucru înseamnă că indemnizațiile de cheltuieli nu sunt luate în considerare ca venit atâta timp cât nu depășesc plafonul anual de 3.000 de euro.

Ce scutiri fiscale se aplică?

Ce beneficii primiți pentru copii?

Odată cu venitul cetățeanului (Bürgergeld) , vor crește și tarifele standard pentru nevoile copiilor.
Tarifele standard pentru minori

Persoanele îndreptățite Tarif standard Nivel standard de nevoi
Tinerii între 14 și 17 ani 420 Euro (+ 44 Euro) Nivel standard de nevoi 4
Copii între 6 și 13 ani 348 Euro (+ 37 Euro) Nivel standard de nevoi 5
Copii între 0 și 5 ani 318 Euro (+ 33 Euro) Nivel standard de nevoi 6

În plus față de nevoile standard de la nivelul 3 la 6, se plătește un supliment imediat de 20 de euro pentru fiecare copil până la introducerea unei alocații de bază pentru copii.

Cu venitul de cetățean, copiii și tinerii până la vârsta de 25 de ani vor primi în continuare, pe lângă tariful standard, prestațiile suplimentare enumerate mai jos din pachetul de educație și participare, dacă sunt îndeplinite condițiile.

• Excursii de o zi de la școală sau grădiniță
• Călătorii de mai multe zile la școală sau la grădiniță
• Furnizarea de rechizite școlare personale (în două loturi: 1 februarie și 1 august în fiecare an)
• Transportul elevilor la școală
• sprijin adecvat pentru învățare (meditații)
• pranzul comunitar la școală, la grădiniță sau la un centru de îngrijire după școală
• Taxă forfetară de 15 euro pentru participarea efectivă la viața socială și culturală din comunitate (numai până la vârsta de 18 ani)

Introducerea alocației de bază pentru copii este o temă centrală a acordului de coaliție și este menită să reunească un număr mare de prestații sociale existente într-o singură prestație de sprijin simplă. Scopul este de a ajunge la mai multe familii care au nevoie de sprijin. Introducerea alocației de bază pentru copii este planificată pentru 1 ianuarie 2025 și va fi gestionată de Ministerul Federal al Familiei, Persoanelor în vârstă, Femeilor și Tineretului.

Ce beneficii primiți pentru copii?