Discriminare: despăgubirea acordată de angajator este complet scutită de impozit
Conform Legii generale privind egalitatea de tratament (AGG), discriminarea pe motive de rasă sau origine etnică, sex, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau identitate sexuală este interzisă (§ 1 AGG). În cazul unei încălcări a interdicției de discriminare, angajatorul este obligat să despăgubească prejudiciul cauzat. Persoana astfel discriminată poate solicita o compensație bănească adecvată (§ 15 alin. 2 AGG). Întrebarea este cum trebuie tratată fiscal o astfel de compensație. Recent, Tribunalul Fiscal din Renania-Palatinat a decis că o compensație pe care un angajator trebuie să o plătească unui angajat din cauza discriminării, hărțuirii sau hărțuirii sexuale este neimpozabilă și nu constituie salariu impozabil. Acest lucru se aplică chiar dacă angajatorul a contestat discriminarea pretinsă și a fost de acord să plătească doar într-o înțelegere judiciară. Neimpozabil înseamnă că plata nu este supusă contribuțiilor de asigurări sociale (FG Rheinland-Pfalz din 21.3.2017, 5 K 1594/14).
Cazul: O angajată a contestat concedierea ordinară a contractului său de muncă "din motive personale" printr-un proces de protecție împotriva concedierii, solicitând și o compensație pentru discriminare din cauza handicapului său. Cu câteva săptămâni înainte de concediere, Oficiul pentru Afaceri Sociale constatase un handicap fizic de 30 %.
În fața Tribunalului pentru Litigii de Muncă din Kaiserslautern, angajata și angajatorul său au încheiat o înțelegere prin care s-a convenit o "compensație conform § 15 AGG" în valoare de 10.000 Euro și s-a încheiat de comun acord relația de muncă. Administrația fiscală a dorit să trateze compensația ca salariu impozabil.
Conform opiniei judecătorilor fiscali, din înțelegerea încheiată la Tribunalul pentru Litigii de Muncă reiese că plata nu a fost pentru despăgubirea unor daune materiale suferite în sensul § 15 alin. 1 AGG (de exemplu, salarii pierdute), ci pentru compensarea daunelor morale în sensul § 15 alin. 2 AGG din cauza discriminării reclamantei ca persoană cu handicap. O astfel de plată de compensație este neimpozabilă și nu trebuie calificată ca salariu. Angajatorul reclamantei a contestat discriminarea.
Prin intermediul înțelegerii, el a fost însă dispus să plătească o compensație pentru o discriminare (doar) pretinsă. Asemenea venituri nu au caracter de salariu și sunt, prin urmare, neimpozabile.
Compensația nu este doar scutită de impozit și contribuții sociale, ci nu este inclusă nici în clauza de progresie, astfel încât nu duce la un impozit mai mare pentru celelalte venituri.
Curtea Administrativă Federală a acordat recent tinerilor funcționari o compensație pentru salarii discriminatorii pe criterii de vârstă, deoarece salariile lor au încălcat interdicția de discriminare pe criterii de vârstă. Instanța a derivat dreptul la compensație din § 15 alin. 2 AGG (hotărârile BVerwG din 6.4.2017, 2 C 11.16 și 2 C 12.16). Regulile de salarizare au discriminat funcționarii mai tineri doar din cauza vârstei lor (hotărârea CJUE din 19.6.2014, C-501/12).
Discriminare: despăgubirea acordată de angajator este complet scutită de impozit
Cine primește prima de compensare a inflației?
Dacă angajatorii acordă angajaților lor o primă de compensare a inflației (inflație, rata inflației, rata de creștere a prețurilor), aceasta rămâne scutită de impozit și contribuții sociale până la un cuantum de 3.000 Euro. Condiția pentru scutirea de impozit este ca beneficiul să fie acordat suplimentar la salariul datorat oricum. Regula se aplică plăților efectuate între 26.10.2022 și 31.12.2024 (§ 3 Nr. 11c EStG).
În mod natural, după modificări legislative apar întrebări, de exemplu, dacă plata unei prime de compensare a inflației este obligatorie pentru angajatori. Și, dacă aceasta este plătită, dacă angajatorii trebuie să o acorde în mod egal tuturor angajaților companiei respective. Răspunsul la prima întrebare este "Nu, nu există nicio obligație". La a doua întrebare, secretarul de stat parlamentar Katja Hessel a răspuns la întrebarea deputatului Fritz Güntzler (CDU/CSU) astfel:
"Scutirea fiscală pentru prima de compensare a inflației, decisă prin § 3 Nr. 11 EStG, nu prevede nicio reglementare conform căreia prima trebuie plătită tuturor angajaților. În plus, este vorba despre o sumă neimpozabilă, care poate fi plătită angajaților și în tranșe în perioada de acordare a beneficiului" (document Bundestag 20/3987 din 14.10.2022).
Chiar dacă atât plata de bază a primei de compensare a inflației, cât și o eventuală distribuire între angajați sunt - din punct de vedere fiscal - la discreția angajatorului, pot exista practici diferite din dreptul tarifar sau al muncii. Astfel, angajatorii nu au voie să favorizeze arbitrar anumiți angajați sau să dezavantajeze alții. Dacă nu toți angajații primesc o primă sau dacă aceasta este plătită în sume diferite, trebuie să existe motive obiective pentru tratamentul diferit. În caz contrar, se aplică principiul egalității de tratament din dreptul muncii.
Informații despre prima de compensare a inflației găsiți în catalogul de întrebări și răspunsuri al Ministerului Federal de Finanțe.
Cine primește prima de compensare a inflației?
Gibt es keine Lohnsteuerkarten mehr?
Nein. Seit dem Jahr 2010 werden keine neuen Lohnsteuerkarten mehr versendet, da der Gesetzgeber entschieden hat, das Lohnsteuerverfahren auf ein elektronisches Verfahren umzustellen. So soll die Kommunikation zwischen den Bürgern und dem Finanzamt vereinfacht werden.
Seit 2013 werden alle Daten, die Arbeitgeber für den monatlichen Lohnsteuerabzug benötigt und die bisher auf der Lohnsteuerkarte aus Pappe enthalten waren, in einer Datenbank der Finanzverwaltung für den Arbeitgeber zum Abruf bereitgestellt. Diese Daten werden als Elektronische LohnSteuerAbzugsMerkmale (ELStAM) bezeichnet:
- Lohnsteuerklasse,
- Faktor bei Steuerklasse IV,
- Familienstand,
- Religionszugehörigkeit,
- Religionszugehörigkeit des Ehegatten,
- Zahl der Kinderfreibeträge,
- Pauschbetrag für Behinderte / Hinterbliebene,
- Lohnsteuerfreibetrag (für hohe Werbungskosten, Sonderausgaben und außergewöhnliche Belastungen),
- Frei- und Hinzurechnungsbetrag bei Geringverdienern.
Gibt es keine Lohnsteuerkarten mehr?
Was ist die elektronische Lohnsteuerbescheinigung und wie bekomme ich sie?
Eine Lohnsteuerbescheinigung erhalten Sie am Jahresende von Ihrem Arbeitgeber. Meist wird die Lohnsteuerbescheinigung zusammen mit der ersten Lohnabrechnung im Januar oder Februar vom Arbeitgeber übergeben.
Haben Sie die Lohnsteuerbescheinigung nicht erhalten, fordern Sie die Abrechnung von Ihrem Arbeitgeber an. Diese Bescheinigung müssen Sie Ihrer Steuererklärung nicht beifügen, weil die Daten bereits an die Finanzverwaltung elektronisch übertragen wurden, wie auch im oberen Teil Ihrer Lohnsteuerbescheinigung vermerkt ist.
Wenn Ihr Arbeitgeber die Lohnabrechnung für seine Angestellten maschinell erledigt, muss er eine elektronische Lohnsteuerbescheinigung ausstellen. Die darin enthaltenen Daten muss er jedoch direkt an die Finanzverwaltung übermitteln. Die Lohnsteuerbescheinigung enthält Ihre elektronischen Lohnsteuerabzugsmerkmale, die für den monatlichen Lohnsteuerabzug maßgebend waren.
Was ist die elektronische Lohnsteuerbescheinigung und wie bekomme ich sie?
Wie erfasse ich Lohnsteuerbescheinigungen von einem oder mehreren Arbeitgebern?
Wenn Sie mehrere Arbeitgeber haben, zum Beispiel bei einer Nebenbeschäftigung, haben Sie auch mehrere Abrechnungen erhalten. Klicken Sie in diesem Fall auf „Angaben zu einer weiteren Lohnsteuerbescheinigung erfassen“. Dann können Sie in der neu erscheinenden Eingabemaske den Namen eines weiteren Arbeitgebers eingeben. So bleiben auch verschiedene Arbeitsstellen in Ihrer Steuererklärung übersichtlich.
Über das Papierkorb-Symbol rechts neben dem Arbeitgebernamen können Sie eine Beschäftigung auch wieder aus Ihrer Steuererklärung herausnehmen und damit vollständig löschen
Haben Sie einen Nebenjob auf geringfügiger Basis?
Wenn der Arbeitgeber den Minijob pauschal besteuert, muss man die Einnahmen nicht in die Steuererklärung eintragen. In diesem Fall können Sie für Ihren Nebenjob jedoch keine Werbungskosten oder den Arbeitnehmer-Pauschbetrag geltend machen.
Sollte es sich um einen Minijob handeln, für den Sie dem Arbeitgeber Ihre Zustimmung zum Lohnsteuerabzug gegeben bzw. Ihre elektronischen Lohnsteuerabzugsmerkmale (ELStAM) freigegeben haben, müssen Sie die Daten dementsprechend auch in die Einkommensteuer-Erklärung eintragen.
Wie erfasse ich Lohnsteuerbescheinigungen von einem oder mehreren Arbeitgebern?
Ce sunt pensiile ocupaționale?
Conform definiției din § 229 SGB V, beneficiile de pensie sunt venituri comparabile cu o pensie (prestații de pensie), în măsura în care sunt obținute ca urmare a unei reduceri a capacității de câștig sau pentru pensiile de bătrânețe sau de urmaș.
Beneficiile de pensie includ:
- Pensiile din sistemele de asigurări și de pensii stabilite pentru membrii anumitor profesii (de ex. medici, arhitecți, avocați),
- Pensiile din sistemele de pensii ocupaționale.
- Pensiile din sistemul de pensii al companiei, inclusiv sistemul de pensii suplimentare în serviciul public și sistemul de pensii suplimentare al breslei minerilor,
- Remunerația din pensiile parlamentarilor, secretarilor de stat parlamentari și miniștrilor,
- Pensie dintr-un raport de serviciu public sau dintr-un raport de muncă cu drept la pensie conform reglementărilor sau principiilor funcției publice.
Ce sunt pensiile ocupaționale?
Ce sunt remunerațiile pentru o activitate pe mai mulți ani?
O plată ulterioară sau o plată în avans pentru o activitate multianuală (de exemplu, despăgubiri) poate fi impozitată la o rată redusă în anul plății, folosind metoda cincimii. Este esențial ca activitatea să se întindă pe doi ani calendaristici.
Cu așa-numita regulă a cincimii, veniturile extraordinare sunt favorizate în legislația fiscală germană (§ 34 EStG). Aceste "venituri cu tarif redus" sunt venituri obținute pe parcursul mai multor ani, dar realizate și impozitate într-un singur an.
Ce sunt remunerațiile pentru o activitate pe mai mulți ani?
Sunt pensiile mele supuse impozitului?
Indemnizațiile de serviciu (pensie, pensie de văduvă, pensie de orfan, contribuție de întreținere sau indemnizații similare) sunt, conform legii privind impozitul pe venit, venituri din muncă salariată și sunt supuse procedurii de reținere a impozitului pe salarii la plată.
În locul cardului de impozit pe salarii, casa de pensii poate, din 2013, să acceseze electronic caracteristicile de reținere a impozitului pe salarii dintr-o bază de date a administrației fiscale folosind numărul dumneavoastră de identificare fiscală și data nașterii prin ELSTAM (Caracteristici Electronice de Reținere a Impozitului pe Salarii).
Impozitarea indemnizațiilor de serviciu se face, în principiu, la fel ca și cea a salariilor. Singura diferență este că se acordă o scutire suplimentară pentru indemnizații.
Începând cu 01.01.2005, impozitarea veniturilor din pensii (indemnizații de serviciu și pensii) a fost reglementată prin Legea privind veniturile din pensii – AltEinkG. Elementul central al legii este trecerea de la impozitarea contribuțiilor plătite în perioada de activitate („impozitare anticipată”) la impozitarea prestațiilor în perioada de plată („impozitare ulterioară”). Acest lucru se realizează treptat, în perioada de tranziție prevăzută până în 2040; ulterior, pensiile funcționarilor și pensiile vor fi tratate fiscal în mod egal.
Scutirea pentru indemnizații, acordată anterior, este redusă anual, adică cu cât începe mai târziu perioada de indemnizație, cu atât este mai mică scutirea care trebuie luată în considerare, până când, pentru o perioadă de indemnizație care începe din 2040, nu se mai acordă nicio scutire. Suma forfetară pentru cheltuieli profesionale este de 102 Euro, la fel ca pentru veniturile din pensii.
Decisiv pentru valoarea scutirii (pe viață) și a suplimentului la scutirea pentru indemnizații este anul începerii indemnizației. Procentul relevant, suma maximă a scutirii pentru indemnizații și suplimentul la scutirea pentru indemnizații sunt prevăzute în tabelul menționat la art. 19 alin. 2 din Legea privind impozitul pe venit (EStG).
Scutirea pentru indemnizații și suplimentul la scutirea pentru indemnizații se aplică pe întreaga durată a indemnizației. Ajustările regulate ale indemnizației nu duc la o recalculare.
O recalculare este necesară, totuși, dacă indemnizația se modifică din cauza aplicării regulilor de compensare, suspendare, majorare sau reducere. În anul calendaristic al modificării, se aplică cea mai mare scutire pentru indemnizații și suplimentul la scutirea pentru indemnizații.
Sunt pensiile mele supuse impozitului?
Când este o despăgubire impozitată conform regulii de o cincime?
În cazul încetării anticipate a relației de muncă, angajații afectați primesc de obicei o compensație. Din păcate, astfel de plăți nu mai beneficiază de o scutire fiscală din 2006, dar beneficiază încă de regula cincimii (conform § 34 EStG).
Pentru a beneficia de impozitarea redusă conform regulii cincimii, compensația trebuie plătită integral într-un singur an, iar venitul anual cu compensație trebuie să fie mai mare decât venitul în cazul continuării neîntrerupte a relației de muncă. Scopul este de a atenua efectul de progresie al tarifului impozitului pe venit.
În prezent, Curtea Federală Fiscală a decis că, în cazul unui salariu brut în anul precedent de aproximativ 140.000 Euro, o compensație de "doar" 43.000 Euro nu poate fi impozitată redus. Prin urmare, regula cincimii nu se aplică. Deoarece, comparând veniturile din anul precedent cu veniturile din anul compensației, nu rezultă venituri mai mari, nu există un efect de creștere a progresiei și, prin urmare, niciun dezavantaj fiscal care să trebuiască compensat (decizia BFH din 8.4.2014, IX R 33/13).
În cadrul calculului comparativ, trebuie comparate două valori: "valoarea actuală", adică ceea ce ați primit în anul respectiv, inclusiv compensația, și "valoarea teoretică", adică veniturile pe care le-ați fi primit în cazul continuării neîntrerupte a relației de muncă. Puteți lua ca bază venitul din anul precedent. Dacă compensația nu depășește veniturile pierdute până la sfârșitul anului, pot fi incluse alte venituri pe care altfel nu le-ați fi primit, de exemplu, indemnizația de șomaj.
Când este o despăgubire impozitată conform regulii de o cincime?
Dacă ați demisionat, este posibil să nu aveți dreptul la o compensație. Cu toate acestea, există excepții, de exemplu, dacă ați demisionat din motive de sănătate sau din cauza unei situații de hărțuire la locul de muncă. În astfel de cazuri, este posibil să aveți dreptul la o compensație. Dacă primiți o compensație, aceasta poate fi impozitată conform regulii de o cincime. Aceasta înseamnă că suma compensației este împărțită la cinci și adăugată la venitul anual. Impozitul suplimentar rezultat este apoi înmulțit cu cinci. Aceasta poate reduce povara fiscală.
Încetarea anticipată a relației de muncă de către angajator este de obicei dureroasă pentru angajatul afectat. Pentru o despărțire amiabilă, angajatul este adesea răsplătit cu o compensație. Ca despăgubire pentru pierderea locului de muncă, se acordă o compensație care este, de asemenea, luată în considerare cu facilități fiscale la impozitare. Dar este valabil și în cazul unei demisii proprii?
Compensația este o despăgubire în sensul art. 24 nr. 1a EStG și face parte din "venituri extraordinare". Iar pentru aceste venituri extraordinare există o facilitate fiscală: impozitarea redusă conform așa-numitei reguli a cincimii (art. 34 EStG). Cu toate acestea, este necesar, printre altele, ca aceasta să fie un "eveniment special". Acest lucru se consideră atunci când încetarea sau modificarea contractului este inițiată de angajator sau când angajatul a acționat sub o presiune juridică, economică sau factuală semnificativă sau cel puțin într-o situație de conflict pentru a evita litigiile la încheierea unui acord de încetare.
Atenție: Facilitatea fiscală nu se acordă dacă ați inițiat încetarea contractului din proprie inițiativă, adică ați demisionat fără nicio inițiativă din partea angajatorului.
În prezent, Tribunalul Fiscal din Münster a decis într-un caz că o compensație este, de asemenea, supusă facilității fiscale conform regulii a cincimii, în conformitate cu art. 34 alin. 2 EStG, chiar dacă angajatul a încheiat acordul de încetare din proprie inițiativă. În acest caz, angajatul a fost sub presiunea factuală semnificativă cerută de jurisprudența BFH la încheierea acordului de încetare, deoarece a acționat într-o situație de conflict pentru a evita litigiile privind continuarea relației de muncă și promovarea dorită (FG Münster din 17.3.2017, 1 K 3037/14 E, recurs IX R 16/17).
Conform opiniei judecătorilor fiscali, nu este dăunător pentru facilitatea fiscală faptul că angajatul a abordat angajatorul și a solicitat încheierea unui acord de încetare cu prevederi de compensație. Pentru a considera o situație de conflict, este suficient ca să existe o divergență de interese între angajator și angajat, ambele părți să fi contribuit la apariția conflictului și părțile să rezolve conflictul prin consens.
Aceste condiții au fost îndeplinite, deoarece ambele părți și-au rezolvat conflictele de interese privind o plecare anticipată din serviciu și o promovare prin acordul de încetare.
În prezent, BFH a împărtășit acest punct de vedere și a respins recursul administrației fiscale. Prin urmare, se aplică următoarele: Dacă angajatorul plătește unui angajat o compensație în cadrul încetării (amiabile) a relației de muncă, constatarea faptică a presiunii asupra angajatului este de obicei inutilă (BFH, hotărârea din 13.03.2018, IX R 16/17, BStBl 2018 II p. 709):
Dacă o compensație este plătită în diferiți ani, reducerea fiscală se pierde, așa cum a decis Curtea Federală de Finanțe (BFH, hotărârea din 6.12.2021, IX R 10/21).
Cazul: Un angajat a primit o compensație în 2015 și un bonus de început în 2016 după pierderea locului de muncă. Administrația fiscală a refuzat reducerea fiscală, ceea ce BFH a confirmat.
Motivare: Regula a cincimii se aplică chiar și atunci când o plată principală este efectuată într-un an și o plată parțială în alt an. Regula nu se aplică dacă plățile sunt compensații pentru același eveniment și nu există o plată concentrată.
Sfat: Acordurile de afaceri pot fi complexe, în special în cazul diferitelor plăți. Primele de sprint, care au scopul de a motiva angajații să încheie anticipat relația de muncă, sunt considerate compensații și pot fi supuse regulii a cincimii (Tribunalul Fiscal din Hessa, decizia din 31.5.2021, 10 K 1597/20).
Dacă ați demisionat, este posibil să nu aveți dreptul la o compensație. Cu toate acestea, există excepții, de exemplu, dacă ați demisionat din motive de sănătate sau din cauza unei situații de hărțuire la locul de muncă. În astfel de cazuri, este posibil să aveți dreptul la o compensație. Dacă primiți o compensație, aceasta poate fi impozitată conform regulii de o cincime. Aceasta înseamnă că suma compensației este împărțită la cinci și adăugată la venitul anual. Impozitul suplimentar rezultat este apoi înmulțit cu cinci. Aceasta poate reduce povara fiscală.