Ce este Riester locativ și cum trebuie să îl declar?

La 1 ianuarie 2008 a intrat în vigoare Legea pensiei pentru locuință. În cadrul pensiei pentru locuință, subvențiile de la stat și contribuțiile proprii de economii sunt utilizate pentru a finanța construirea unei case, cumpărarea unui apartament sau achitarea unei proprietăți rezidențiale. Cu condiția să fie o proprietate utilizată personal. Puteți primi finanțarea de îndată ce aveți dreptul la o subvenție Riester. Au dreptul la subvenția de stat printr-un contract Riester toți cei care sunt asigurați obligatoriu în sistemul legal de pensii, precum și funcționarii publici.

Impozitare complicată
Cu toate acestea, pentru pensia pentru locuință se aplică așa-numita impozitare ulterioară. Contribuțiile rămân neimpozitate, doar pensia în sine trebuie să o impozitați - cu rata personală de impozitare. Și aici devine puțin complicat cu Riester pentru locuințe: Contribuțiile și subvențiile ar trebui înregistrate, inclusiv dobânzi presupuse de două procente, într-un "cont de promovare a locuinței" imaginar. Totuși, nu se poate accesa contul, deoarece soldul înregistrat acolo este investit în finanțarea imobiliară și, în principiu, nu mai există. La începutul "fazei de plată", adică atunci când ceilalți economisitori Riester "tradiționali" își primesc pensia și trebuie să o impoziteze ca venit, și economisitorul Riester pentru locuințe primește o notificare privind datoria sa fiscală care s-a acumulat în anii precedenți în contul imaginar.

Apoi, pensionarul pentru locuință are de ales: Să impoziteze totul dintr-o dată: Ca recompensă, primește un discount de 30%. Sau impozitarea treptată: În acest caz, își poate plăti datoria fiscală în rate pe o perioadă de până la 23 de ani, la fel ca oricine primește o pensie Riester regulată. Și aici, rata de impozitare depinde de venitul total al pensionarului.

Încă un punct sensibil: Dacă ați ales impozitarea unică, se aplică următoarele:

Dacă renunțați la utilizarea personală a locuinței în termen de 20 de ani de la începutul fazei de pensie, restul sumei de 30% trebuie, de asemenea, impozitat cu rata individuală de impozitare ca "alte venituri". Dar atenție: Trebuie impozitat restul sumei de 30%

• cu o sumă de o dată și jumătate, dacă evenimentul dăunător fiscal are loc în primii 10 ani de la începutul fazei de pensie (această impozitare penalizatoare să o înțeleagă cine poate!),
• cu suma simplă, dacă evenimentul dăunător fiscal are loc între al 10-lea și al 20-lea an de la începutul fazei de pensie. Prin urmare, perioada după renunțarea la utilizarea personală nu este relevantă.