Cine este considerat independent?

O activitate independentă este desfășurată în special de liber profesioniști. Liber profesionist este persoana care lucrează independent și pe propria răspundere și care desfășoară o profesie sau o activitate specifică menționată la art. 18 alin. 1 EStG.

Profesiile liberale presupun o activitate care nu necesită neapărat studii universitare. Este suficient să fie o formare de natură științifică. Acest lucru include și autodidact sau cunoștințe dobândite prin activitate profesională. Cunoștințele trebuie să fie la nivel universitar.

(1) Liber profesioniștii sunt, pe de o parte, persoane care desfășoară o anumită activitate (art. 18 alin. 1 nr. 1 EStG), și anume o activitate

• științifică, artistică, literară, de predare sau educațională.

(2) Liber profesioniștii sunt, pe de altă parte, persoane care practică o profesie din lista specifică menționată în legea impozitului pe venit (art. 18 alin. 1 nr. 1 EStG):

• Profesiile medicale: medici, stomatologi, terapeuți, fizioterapeuți, asistenți medicali, asistenți de igienă.
• Profesiile juridice și de consultanță economică: avocați, notari, consilieri de brevete, auditori financiari, consultanți fiscali, economiști, contabili autorizați.
• Profesiile tehnico-științifice: ingineri topografi, ingineri, arhitecți, chimiști comerciali, piloți.
• Profesiile din mass-media: jurnaliști, reporteri fotografi, interpreți, traducători.

(3) Liber profesioniștii pot fi și persoane care practică o profesie similară, comparabilă cu profesiile menționate în lista specifică în ceea ce privește activitatea și formarea. Lista profesiilor liberale din art. 18 alin. 1 nr. 1 EStG nu este exhaustivă. Este important ca activitatea să fie desfășurată în mod independent și pe propria răspundere, pe baza cunoștințelor proprii. Acest lucru se aplică, de exemplu, următoarelor profesii:

• Asistenți pentru bătrâni, asistenți dieteticieni, ergoterapeuți, podologi, logopezi, ortoptiști, pedichiuri medicale, maseuri și terapeuți de masaj, asistenți medicali de urgență, practicieni dentari, moașe, psihoterapeuți, consilieri IT, consultanți de afaceri.
• Inginerie software, activitate ca administrator și operator de rețea sau software (deciziile BFH din 22.9.2009, VIII R 31/07, VIII R 63/06, VIII R 79/06).

(4) Activitățile care nu sunt considerate activitate profesională independentă și nu constituie o afacere fac parte din alte activități independente. Caracteristica este, de asemenea, munca personală. Cu toate acestea, alte activități independente sunt desfășurate mai degrabă ocazional și doar în mod excepțional pe termen lung (art. 18 alin. 1 nr. 3 EStG):

• Executori testamentari, administratori de bunuri, membri ai consiliului de supraveghere, administratori de imobile, administratori de faliment, fiduciari, curatori, administratori de moșteniri, mediatori, intervievatori pentru birourile statistice de stat, bone, tutori legali etc.

Delimitarea între activitatea comercială și activitatea independentă este adesea dificilă, deoarece, de exemplu, activitatea profesională independentă nu lipsește de obicei de intenția de a obține profit. Multe activități se încadrează, așadar, atât în caracteristicile activității profesionale independente, cât și ale afacerii. În aceste cazuri, criteriul decisiv este munca intelectuală, creativă, care este predominantă în cazul unei activități profesionale independente.

Cine este considerat independent?

Ce este un calcul al excedentului de venituri?

Cu calculul excedentului de venituri conform § 4 alin. 3 EStG, puteți determina cu ușurință profitul afacerii dumneavoastră. În acest scop, veniturile și cheltuielile operaționale sunt înregistrate și comparate conform principiului încasărilor și plăților. În această formă simplă de contabilitate, de exemplu, provizioanele nu sunt luate în considerare.

Un alt avantaj este că calculul excedentului de venituri nu necesită ținerea de conturi de stocuri și nici inventar.

Dacă vă determinați profitul folosind calculul excedentului de venituri, excedentul veniturilor asupra cheltuielilor operaționale este profitul care se declară în declarația fiscală pentru impozitare.

Ce este un calcul al excedentului de venituri?

Trebuie să depun anexa EÜR (calculul excedentului de încasări)?

Cu anexa "Evidența veniturilor și cheltuielilor - Anexa EÜR" se standardizează evidența veniturilor și cheltuielilor.

În EÜR trebuie să furnizați detalii despre veniturile și cheltuielile dumneavoastră.

Până în 2016, erați obligat să depuneți această anexă doar dacă veniturile din exploatare depășeau 17.500 Euro și profitul nu era determinat prin contabilitate (adevărata contabilitate). Însă, începând cu anul fiscal 2017, regula de simplificare a fost eliminată, conform căreia, în cazul veniturilor din exploatare de mai puțin de 17.500 Euro, se putea depune o evidență a veniturilor și cheltuielilor fără formularul oficial "Anexa EÜR". Acum, toți contribuabilii care își determină profitul prin evidența veniturilor și cheltuielilor sunt obligați să completeze o "Anexa EÜR" standardizată și să o transmită electronic administrației fiscale, la fel ca declarația de impozit pe venit.

Regula legală de excepție rămâne în vigoare: pentru a evita "dificultăți nejustificate", administrația fiscală poate permite depunerea declarației fiscale în format tipărit la administrația fiscală (§ 25 Abs. 4 Satz 2 EStG; § 13a Abs. 3 EStG; § 18 Abs. 3 Satz 3 UStG; § 14a Satz 2 GewStG). În completarea reglementărilor legale individuale, Codul fiscal conține o regulă generală de excepție (§ 150 Abs. 8 AO): administrația fiscală poate renunța la transmiterea electronică a datelor dacă aceasta este economic sau personal inacceptabilă pentru contribuabil.

Acest lucru este valabil în special dacă contribuabilul nu dispune de echipamentul tehnic necesar și crearea posibilităților tehnice pentru transmiterea la distanță a setului de date oficial ar fi posibilă doar cu un efort financiar semnificativ sau dacă contribuabilul, conform cunoștințelor și abilităților sale individuale, nu este sau este doar parțial capabil să utilizeze posibilitățile de transmitere a datelor la distanță. Administrația fiscală acordă excepții foarte rar!

Verificați toate datele din EÜR pentru plauzibilitate și comparați-le, dacă este posibil, cu datele altor antreprenori. Dacă datele dumneavoastră diferă semnificativ de cele obișnuite, administrația fiscală ar putea fi determinată să efectueze o verificare individuală.

Cei care doresc să depună declarația fiscală și, mai ales, determinarea profitului pentru venituri din activități independente sau comerciale în format tipărit, trebuie să depună la administrația fiscală o "cerere de excepție conform § 5b Abs. 2 Satz 2 EStG i.V.m. § 150 Abs. 8 AO", să o motiveze suficient și să facă referire la hotărârile actuale.

Important: Conform opiniei BFH, cererea de excepție trebuie să se refere doar la perioada de evaluare respectivă (BFH-Urteil vom 16.6.2020, VIII R 29/17). Aceasta înseamnă că cererea trebuie depusă în fiecare an. Nu trebuie să spună "Solicit scutirea începând cu perioada de evaluare ...", ci doar "Solicit scutirea pentru perioada de evaluare ...".

Trebuie să depun anexa EÜR (calculul excedentului de încasări)?

Când pot determina profitul folosind calculul excedentului de venituri?

În contabilitatea bazată pe excedent de încasări conform § 4 alin. 3 EStG, veniturile din exploatare sunt comparate cu cheltuielile de exploatare, iar rezultatul este profitul sau pierderea.  

Comercianții și agricultorii pot în prezent să își determine profitul prin contabilitatea bazată pe excedent de încasări dacă

• cifra de afaceri anuală nu depășește 600.000 Euro și
• profitul anual nu depășește 60.000 Euro în anul calendaristic sau exercițiul financiar.

Liber profesioniștii, cum ar fi avocații, notarii, consultanții fiscali, medicii, publiciștii, artiștii etc., și alți lucrători independenți pot întotdeauna - indiferent de o limită de cifră de afaceri și profit - să își determine profitul prin contabilitatea bazată pe excedent de încasări. Ei nu sunt, în principiu, obligați să țină contabilitate, dar pot ține registre voluntar.

Sunt întotdeauna obligați să țină contabilitate - indiferent de o limită de cifră de afaceri sau profit - comercianții în sensul §§ 1 și urm. coroborat cu § 238 HGB. Această obligație de contabilitate se aplică și în dreptul fiscal (§ 140 AO). Reglementarea se referă la comercianții care desfășoară o activitate comercială, precum și la antreprenorii a căror afacere necesită o activitate comercială de tip contabil.

Când pot determina profitul folosind calculul excedentului de venituri?

Este posibilă alegerea metodei de calcul al excedentului de venituri și ulterior?

Contribuabilii care nu sunt obligați să țină contabilitate și nici nu țin voluntar registre și bilanțuri au dreptul să aleagă între compararea activelor conform § 4 alin. 1 EStG și calculul excedentului de încasări conform § 4 alin. 3 EStG:

• Un contribuabil care nu este obligat să țină contabilitate și-a exercitat dreptul de a determina profitul prin compararea stocurilor conform § 4 alin. 1 EStG numai atunci când a întocmit un bilanț de deschidere, a instituit o contabilitate comercială și a realizat un bilanț pe baza inventarelor.

• Dacă, în schimb, contribuabilul a înregistrat doar veniturile și cheltuielile de exploatare, el și-a exercitat dreptul de alegere în sensul determinării profitului prin calculul excedentului de încasări conform § 4 alin. 3 EStG.

Conform noii interpretări, antreprenorul poate exercita dreptul de alegere și după încheierea anului, în principiu nelimitat până la stabilirea definitivă a impozitului. Dacă antreprenorul întocmește apoi un bilanț anual, el optează astfel pentru determinarea profitului prin contabilizare - și nu deja odată cu instituirea contabilității la începutul anului financiar (decizia BFH din 19.3.2009, BStBl. 2009 II p. 659).

Cu toate acestea, dreptul de alegere este restricționat de anumite condiții (§ 4 alin. 3 fraza 1 EStG). Astfel, alegerea calculului excedentului nu mai este posibilă după întocmirea bilanțului. De asemenea, alegerea determinării profitului prin compararea stocurilor este exclusă dacă contribuabilul nu a întocmit un bilanț de deschidere și nu a instituit o contabilitate comercială la începutul perioadei de determinare a profitului. Alegerea între metodele de determinare a profitului poate fi, de asemenea, exclusă prin legarea contribuabilului de o alegere făcută pentru un an financiar anterior.

Notă: Această interpretare corespunde și scopului de simplificare al calculului excedentului de încasări. Deoarece contribuabilul poate renunța la întocmirea bilanțului prin alegerea calculului excedentului de încasări, chiar dacă a instituit anterior o contabilitate. Pentru biroul fiscal este important doar să primească efectiv calculul excedentului de încasări după alegere.

Este posibilă alegerea metodei de calcul al excedentului de venituri și ulterior?

Există obligația de a depune electronic anexa EÜR chiar și în cazul unui profit mic?

Curtea Fiscală din Renania-Palatinat a decis că cetățenii cu venituri din profituri sunt obligați să depună declarația de impozit pe venit la biroul fiscal în format electronic, chiar dacă obțin doar profituri minore din activități secundare. Formatul electronic este obligatoriu dacă profitul depășește 410 EUR (FG Rheinland-Pfalz din 15.7.2015, 1 K 2204/13).

Cazul: Reclamantul este independent ca fotograf, autor și instructor de scufundări. Biroul fiscal l-a informat pentru prima dată în 2011 că, din cauza acestei activități independente, este obligat să transmită declarația de impozit pe venit în format electronic la biroul fiscal. Reclamantul a susținut că profiturile din activitatea sa independentă vor fi în viitor de aproximativ 500 Euro pe an. În plus, el respinge în principiu transmiterea datelor personale prin internet, deoarece a avut deja experiențe relevante cu abuzul de internet. Chiar și în cazul internet banking-ului, nu se poate garanta o siguranță absolută.

Potrivit Curții Fiscale, conform legii impozitului pe venit, formatul electronic este obligatoriu dacă profitul depășește 410 Euro. Acest format nu este nerezonabil pentru reclamant. Riscul rezidual al unui atac cibernetic asupra datelor stocate sau transmise, care rămâne după epuizarea tuturor posibilităților tehnice de securitate, trebuie acceptat în lumina interesului statului pentru simplificarea administrativă și economisirea de costuri.

Oricum, nu se poate garanta o confidențialitate absolută a datelor, deoarece și datele stocate „analog” pe hârtie pot fi furate, de exemplu, în cazul unui furt din locuință sau – despre care s-a raportat în mass-media pe 13.6.2015 – în cazul furturilor din cutiile poștale ale băncilor. Și în cazul TVA-ului, declarațiile fiscale electronice sunt obligatorii și, în acest sens, BFH a decis deja că acest lucru este constituțional, în ciuda „afacerii NSA”.

În prezent, Curtea Fiscală din Münster a decis că și un bilanț poate fi depus la biroul fiscal în format pe hârtie, dacă crearea tehnologiei pentru o transmisie de date la distanță ar fi prea costisitoare din punct de vedere financiar (hotărârea din 28.1.2021, 5 K 436/20 AO).

Cu toate acestea, BFH a decis că o cheltuială financiară de 40,54 Euro pentru transmiterea electronică obligatorie a bilanțului, precum și a contului de profit și pierdere conform setului de date oficial prescris este, de asemenea, rezonabilă din punct de vedere economic pentru o „microîntreprindere” (BFH hotărârea din 21.04.2021, XI R 29/20

Notă: Angajații și pensionarii care nu sunt obligați să depună o declarație fiscală electronică și care primesc indemnizații de cheltuieli pentru activitatea lor voluntară până la suma forfetară pentru voluntariat de 840 Euro sau suma forfetară pentru instructori de 3.000 Euro anual pot, în opinia noastră, să continue să utilizeze formularele pe hârtie pentru declarația fiscală. Cu toate acestea, birourile fiscale devin din ce în ce mai restrictive în această privință.

Există obligația de a depune electronic anexa EÜR chiar și în cazul unui profit mic?

Există, de asemenea, obligația de a transmite anexa EÜR în format electronic pentru veniturile comerciale suplimentare?

În cazul persoanelor independente, declarația fiscală în format tipărit nu mai este acceptată. Sunt afectați și gospodăriile private cu panouri fotovoltaice, precum și persoanele cu venituri secundare comerciale de peste 410 Euro, de exemplu, viticultorii cu activitate secundară. Birourile fiscale resping consecvent declarațiile fiscale depuse în format tipărit.

Aceasta înseamnă: Dacă nu există un caz de dificultate, o declarație depusă în format tipărit este considerată ca nefiind depusă. Un caz de dificultate este atunci când achiziționarea echipamentului tehnic necesar, cum ar fi un PC și o conexiune la internet, este posibilă doar cu un efort financiar semnificativ sau când cunoștințele și abilitățile personale pentru utilizarea acestora nu sunt disponibile sau sunt limitate.

În acest caz, trebuie să vă așteptați la penalități de întârziere.

Notă: Angajații și pensionarii care nu sunt obligați să depună o declarație fiscală electronică și care primesc indemnizații pentru activități voluntare până la suma forfetară pentru voluntariat de 840 Euro sau suma forfetară pentru instructori de 3.000 Euro anual, pot, în opinia noastră, să utilizeze în continuare formularele tipărite pentru declarația fiscală. Cu toate acestea, birourile fiscale devin din ce în ce mai restrictive în această privință.

Există, de asemenea, obligația de a transmite anexa EÜR în format electronic pentru veniturile comerciale suplimentare?

Ce intră sub incidența câștigurilor din vânzare/înstrăinare?

La venituri din activități independente se include și câștigul din vânzarea unui cabinet profesional sau a unui activ corespunzător, a unei părți independente din activ sau a unei cote din activ. Vânzarea include și renunțarea la un cabinet, birou etc. (§ 18 alin. 3 EStG). Din punct de vedere fiscal, câștigul din vânzare este tratat conform unor reguli speciale și trebuie separat de câștigul curent.

Cei care își vând afacerea sau cota de parteneriat pot beneficia de două facilități fiscale importante:

• Scutirea de vânzare: Câștigul din vânzare este scutit de impozit până la 45.000 Euro. Totuși, această sumă se reduce dacă câștigul din vânzare depășește 136.000 Euro, cu suma care depășește. Astfel, scutirea de vânzare nu se mai aplică de la un câștig din vânzare de 181.000 Euro (§ 16 alin. 4 EStG).
• Impozit redus: Câștigul din vânzare rămas după deducerea scutirii beneficiază de regula de o cincime. La cerere, acesta poate fi impozitat și cu o cotă redusă, și anume cu 56 % din cota medie de impozitare și cel puțin 14 % (§ 34 alin. 3 EStG).

Scutirea de vânzare și cota redusă de impozitare sunt acordate doar în anumite condiții:

• Trebuie să fi împlinit vârsta de 55 de ani sau să fiți permanent inapt de muncă în sensul legislației de asigurări sociale.
• Puteți beneficia de facilități o singură dată în viață: scutirea de vânzare calculată din 1996, cota redusă de impozitare calculată din 2001.
• Trebuie să solicitați facilitățile.

În cazul vânzării afacerii înainte de vârsta de 55 de ani, fără a fi permanent inapt de muncă, se aplică doar regula de o cincime. Totuși, această regulă nu aduce economii fiscale dacă veniturile curente sunt deja impozitate la cota maximă.

În cazul vânzării unei cote de parteneriat, aveți dreptul la scutirea de vânzare în întregime și nu doar proporțional. Totuși, dacă vindeți doar o parte din cota de parteneriat, câștigul din vânzare este considerat venit curent și nu se aplică nici scutirea de vânzare, nici cota redusă de impozitare sau regula de o cincime (§ 18 alin. 3 coroborat cu § 16 alin. 1 fraza 2 EStG).

De obicei, este suficientă o decizie a casei de pensii sau un certificat medical oficial pentru a dovedi incapacitatea permanentă de muncă. Acest lucru poate fi realizat și printr-o companie de asigurări private, dacă condițiile lor îndeplinesc un anumit prag pentru incapacitatea de muncă. Totuși, s-a constatat că există și alte modalități de a dovedi incapacitatea permanentă de muncă (decizia BFH din 14.12.2022, X R 10/21).

Ce intră sub incidența câștigurilor din vânzare/înstrăinare?

Ce este indemnizația fiscală pentru instructori?

Ce este indemnizația de instructor?

Indemnizația de instructor permite obținerea de venituri dintr-o activitate secundară de până la 3.000 Euro pe an fără impozit (§ 3 Nr. 26 EStG). Această scutire fiscală se aplică activităților în domeniul educațional, artistic sau de îngrijire, desfășurate în numele autorităților publice sau în scopuri caritabile, umanitare sau bisericești.

Activități eligibile

Activitățile care se încadrează în indemnizația de instructor includ:

• Antrenor sportiv sau supraveghetor de echipă
• Dirijor de cor, dirijori de orchestră sau organiști bisericești
• Lider de tineret sau supraveghetor de vacanță
• Paramedici la evenimente sportive, culturale și parade
• Îngrijirea persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități

Veniturile din aceste activități sunt scutite de impozit până la 3.000 Euro anual. Dacă câștigați mai mult, suma care depășește trebuie impozitată ca venit din activitate independentă sau dependentă.

Activități neeligibile

Următoarele activități nu se încadrează în indemnizația de instructor:

• Membri ai consiliului de administrație
• Casieri sau responsabili cu echipamentele unui club sportiv
• Instructori de animale
• Responsabili de sală

Indemnizația de instructor la centrele de vaccinare și testare

Voluntarii din centrele de vaccinare și testare au putut beneficia de facilități fiscale din 2020 până în 2023. Cei care au ajutat direct la vaccinări sau teste, cum ar fi la conversații de informare sau la efectuarea vaccinărilor/testelor, au putut utiliza indemnizația de instructor de până la 3.000 Euro anual.

De asemenea, pentru activități legate de organizarea vaccinărilor, cum ar fi înregistrarea, pregătirea vaccinurilor sau documentarea, s-a putut aplica indemnizația de instructor. Pentru persoanele care au lucrat în administrarea și organizarea centrelor de vaccinare, s-a aplicat indemnizația de voluntariat (§ 3 Nr. 26a EStG).

Aplicabilitate fiscală

Indemnizația de instructor poate fi utilizată doar pentru activități în instituții caritabile sau la angajatori publici precum guvernul federal, landurile sau municipalitățile. Activitățile în cabinete medicale private sau centre de testare private sunt excluse.

Ce este indemnizația fiscală pentru instructori?

Ce este indemnizația fiscală pentru activități voluntare?

Scutirea fiscală pentru voluntariat permite primirea veniturilor dintr-o activitate secundară în domeniul caritabil, filantropic sau bisericesc de până la 840 Euro pe an fără impozit (§ 3 Nr. 26a EStG). Această facilitate fiscală se adresează persoanelor care se implică voluntar în asociații nonprofit, organizații sau instituții publice.

Cerințe pentru scutirea fiscală pentru voluntariat

Pentru a beneficia de scutirea fiscală pentru voluntariat, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

• Activitate secundară: Activitatea voluntară nu trebuie să depășească o treime din timpul de lucru al unui loc de muncă comparabil cu normă întreagă.
• Scopuri caritabile, filantropice sau bisericești: Activitatea trebuie să promoveze aceste scopuri.
• Fără dublă finanțare: Pentru veniturile respective nu trebuie să fi fost deja solicitată o scutire fiscală, cum ar fi § 3 Nr. 12 EStG (indemnizații de cheltuieli).

Diferențierea față de scutirea pentru instructori

Scutirea fiscală pentru voluntariat se aplică numai dacă nu se utilizează scutirea pentru instructori (§ 3 Nr. 26 EStG). Scutirea pentru instructori este de până la 3.000 Euro pe an și se aplică activităților din domeniul educațional sau de îngrijire, cum ar fi instructori, antrenori sau educatori. Scutirea fiscală pentru voluntariat se aplică activităților organizatorice, cum ar fi în administrație sau logistică.

Cheltuieli profesionale în legătură cu scutirea fiscală pentru voluntariat

Cheltuielile profesionale legate de activitatea voluntară pot fi deduse fiscal numai dacă depășesc scutirea fiscală pentru voluntariat de 840 Euro. Aceasta înseamnă că doar suma care depășește poate fi revendicată ca cheltuieli profesionale.

Scutirea fiscală pentru voluntariat în centrele de vaccinare și testare

Între 2020 și 2023, voluntarii din centrele de vaccinare și testare au beneficiat de facilități fiscale. Pentru cei care se implică în administrarea și organizarea acestor centre, se aplică scutirea fiscală pentru voluntariat de 840 Euro pe an. Persoanele care participă direct la efectuarea vaccinurilor sau testelor (de exemplu, prin informare sau efectuarea testelor) pot beneficia de scutirea pentru instructori de până la 3.000 Euro pe an.

Aplicabilitatea fiscală a scutirii fiscale pentru voluntariat

Scutirea fiscală prin scutirea fiscală pentru voluntariat este posibilă doar pentru activități în instituții nonprofit sau la angajatori publici precum landuri sau comune. Nu se aplică pentru activități în organizații private, cum ar fi cabinete medicale sau centre de testare private.

Jurisprudență: Nonprofit și persoane juridice de drept public

Conform unei hotărâri a Curții Federale de Finanțe din 8 mai 2024 (BFH, VIII R 9/21), activitatea pentru scutirea fiscală pentru voluntariat trebuie să servească scopurilor caritabile, filantropice sau bisericești doar dacă este desfășurată într-o organizație cu facilități fiscale sau într-o asociație nonprofit. Dacă activitatea este desfășurată la o persoană juridică de drept public (de exemplu, administrația orașului), acest lucru este suficient pentru a beneficia de scutirea fiscală pentru voluntariat.

Ce este indemnizația fiscală pentru activități voluntare?