Pentru recunoașterea fiscală a unui birou de acasă, se aplică aceleași reguli ca și pentru deducerea cheltuielilor profesionale. Un birou de acasă este recunoscut dacă pentru formare "nu este disponibil un alt loc de muncă" decât biroul de acasă sau dacă biroul de acasă este "centrul activității profesionale", de exemplu, în cazul unui studiu la distanță (scrisoarea BMF din 2.3.2011, BStBl. 2011 I S. 195, Tz. 24).
Așadar, dacă un birou de acasă este utilizat atât pentru formare profesională, cât și în scopuri profesionale, costurile biroului trebuie împărțite în funcție de proporția de utilizare, prin estimare:
Un angajat ca bancher studiază dreptul la universitatea la distanță și scrie articole pentru reviste de specialitate. Folosește biroul de acasă 60 % pentru studiile sale și 40 % pentru activitatea sa de scriitor. Costurile biroului de acasă se ridică la 3.200 Euro pe an. Costurile sunt deductibile în total până la 1.250 Euro.
Această sumă maximă trebuie împărțită între cele două activități în funcție de proporția de utilizare.
Partea de costuri pentru activitatea de scriitor de 1.280 Euro (40 % din 3.200 Euro) poate fi dedusă doar cu 500 Euro ca cheltuieli de afaceri (40 % din 1.250 Euro). Partea de costuri pentru formare de 1.920 Euro (60 % din 3.200 Euro) este luată în considerare cu 750 Euro (60 % din 1.250 Euro) și este deductibilă - eventual împreună cu alte costuri de formare - în cadrul sumei maxime de 6.000 Euro ca cheltuieli speciale.
În perioada 1.1.2020 - 31.12.2021, angajații și persoanele fizice autorizate care lucrează de acasă și al căror loc de muncă nu îndeplinește condițiile fiscale pentru un birou de acasă pot solicita o sumă forfetară de 5 Euro pe zi ca cheltuieli profesionale sau cheltuieli de afaceri. Maxim 600 Euro pe an sunt deductibili. Noua sumă forfetară pentru telemuncă este disponibilă și pentru cei care sunt în studii, formare sau perfecționare profesională și învață mai mult la calculatorul de acasă decât la cursuri sau în învățământul față în față.
Suma forfetară este disponibilă celor afectați, indiferent dacă urmează o primă formare, un prim studiu universitar, o a doua formare, un studiu postuniversitar sau o formare profesională continuă sau dacă sunt într-un contract de formare.
În primele două cazuri, suma forfetară ar fi dedusă din cheltuielile speciale, în celelalte cazuri din cheltuielile profesionale. Acest lucru rezultă prin analogie din scrisoarea BMF din 2.3.2011 (BStBl 2011 I S. 195, Rz. 24), conform căreia reglementarea § 4 alineatul 5 fraza 1 nr. 6b EStG se aplică și în domeniul formării, adică deducerea cheltuielilor speciale.
