Wie sind Renovierungskosten nach dem Erwerb eines Hauses zu beurteilen?

Nach dem Erwerb einer Immobilie, werden oftmals umfangreiche Renovierungs- und Modernisierungsmaßnahmen durchgeführt. Solche Aufwendungen sind eigentlich Erhaltungsaufwand und somit sofort als Werbungskosten absetzbar, wenn das Gebäude vermietet wird. Doch aufgepasst: Falls die Kosten in den ersten drei Jahren höher sind als 15 % der Anschaffungskosten des Gebäudes, werden sie den Anschaffungskosten hinzugerechnet und dürfen nur einheitlich abgeschrieben werden (§ 6 Abs. 1 Nr. 1a EStG).

Bei der Ermittlung der 15 %-Grenze werden Aufwendungen für Erhaltungsarbeiten, d.h. für Schönheitsreparaturen, nicht erfasst. Ferner gehören Aufwendungen, mit denen das Gebäude in einen betriebsbereiten Zustand versetzt werden soll, zu den Anschaffungskosten, und dürften deswegen ebenfalls nicht in die 15 %-Grenze einbezogen werden. Des Weiteren werden Aufwendungen, die zu einer wesentlichen Verbesserung der Immobilie führen, zu den Herstellungskosten gerechnet und müssten deshalb gleichfalls bei der 15 %-Grenze außer Betracht bleiben.

Achtung: Der Bundesfinanzhof hat entschieden, dass Schönheitsreparaturen, die in einem engen räumlichen, zeitlichen und sachlichen Zusammenhang mit anderen Modernisierungsmaßnahmen in den ersten drei Jahren nach dem Erwerb des Gebäudes anfallen, in die 15-Prozent-Grenze einbezogen werden und - bei Überschreiten dieser Grenze - zu den anschaffungsnahen Herstellungskosten gehören. Und das bedeutet: Die Kosten dürfen nicht in voller Höhe, sondern nur im Wege einer Abschreibung von 2 Prozent jährlich als Werbungskosten abgezogen werden (BFH-Urteil vom 14.6.2016, IX R 22/15).

Erhaltungsarbeiten bzw. Schönheitsreparaturen sind eigentlich als Erhaltungsaufwand sofort als Werbungskosten absetzbar und werden nicht in die 15 %-Grenze einbezogen. Dies gilt aber nur dann, wenn sie isoliert und losgelöst von anderen Modernisierungsmaßnahmen durchgeführt werden.

Hier wäre die 15-% -Grenze um 100 Euro überschritten. Das würde dazu führen, dass die Bescheide 2015 und 2016 geändert würden und die Kosten nur noch im Wege der AfA zu berücksichtigen wären. Dabei konnte der Vermieter im Jahr 2015 noch guten Gewissens davon ausgehen, dass die Aufwendungen für Schönheitsreparaturen voll abziehbar waren. Auf Antrag können die Kosten für Schönheitsreparaturen aber weiter sofort abgezogen und aus der Prüfung der 15% -Grenze ausgenommen werden. Dann wären auch die restlichen 10.100 EUR sofort abziehbar.

Aktuell hat der Bundesfinanzhof entschieden, dass die Instandsetzungkosten - trotz Überschreitung der 15 %-Grenze - keine anschaffungsnahen Herstellungskosten darstellen. Vielmehr sind solche Kosten Erhaltungsaufwand und in voller Höhe als Werbungskosten absetzbar. Denn Kosten für Instandsetzungsmaßnahmen zur Beseitigung eines Schadens, der im Zeitpunkt der Anschaffung noch nicht vorhanden war, sondern nachweislich erst zu einem späteren Zeitpunkt durch das schuldhafte Handeln eines Dritten am Gebäude verursacht worden ist, sind nicht den anschaffungsnahen Herstellungskosten zuzuordnen (BFH-Urteil vom 9.5.2017, IX R 6/16).

Der Fall: Die Klägerin erwarb zum 1.4.2007 eine Eigentumswohnung, die sich in einem mangelfreien Zustand befand. Zugleich übernahm sie das bestehende Mietverhältnis. Im September 2008 kündigte sie das Mietverhältnis. Der Mieter hinterließ die Wohnung in einem beschädigten Zustand (eingeschlagene Scheiben, Schimmelbefall, zerstörte Bodenfliesen, Wasserschaden). Zur Beseitigung dieser Schäden waren im Jahr 2008 rund 20.000 EUR erforderlich. Die Klägerin machte diese als sofort abzugsfähige Werbungskosten geltend, das Finanzamt wollte sie als anschaffungsnahe Herstellungskosten behandeln. Die Finanzrichter gaben der Klägerin Recht.

Aktuell hat das Niedersächsische Finanzgericht entschieden, dass Erhaltungsaufwendungen bei Überschreiten der 15 %-Grenze auch dann nicht sofort abziehbar sind, wenn kurz nach dem Erwerb einer Immobilie ein Mieter plötzlich verstirbt und die Wohnung zur erneuten Vermietung umfassend renoviert werden muss (Urteil vom 26.9.2017, 12 K 113/16).

Aktuell hat der Bundesfinanzhof entschieden, dass bereits vor dem Erwerb getätigte Aufwendungen nicht in die Prüfung der 15-Prozent-Grenze (§ 6 Abs. 1 Nr. 1a EStG) einzubeziehen sind (BFH-Beschluss vom 28.4.2020, IX B 121/19).

• Der Fall: Eheleute erwarben ein Mehrfamilienhaus. Der vereinbarte Kaufpreis sollte spätestens zum 1.1.2012 fällig sein. Die Besitzübergabe sollte sofort nach vollständiger Kaufpreiszahlung erfolgen. Da die Käufer einerseits umfangreiche Baumaßnahmen vornehmen mussten, die Wohnungen in dem Gebäude aber möglichst zeitnah vermieten wollten, hatten sie sich mit den Voreigentümern dahin verständigt, dass die erforderlichen Renovierungen schon vor Kaufpreiszahlung bereits ab Oktober 2011 in Angriff genommen werden durften.
• Ihnen entstanden für die Baumaßnahmen bereits im Jahr 2011 Kosten von fast 68.000 EUR. Die 15-Prozent-Grenze war allein schon mit diesen Aufwendungen überschritten. Das Finanzamt teilte den Steuerzahlern folglich mit, dass die Aufwendungen für die Instandsetzung und Modernisierung des Gebäudes den Anschaffungskosten zuzurechnen seien. Folge: kein sofortiger Abzug der Kosten im Jahre 2011; stattdessen lediglich Erhöhung der Bemessungsgrundlage für die Abschreibungen (AfA). Dem hielten die Hauskäufer entgegen, dass der Drei-Jahres-Zeitraum erst mit der Anschaffung beginne, mithin mit dem Übergang des wirtschaftlichen Eigentums. Das sei der Zeitpunkt, zu dem Besitz, Gefahr, Nutzungen und Lasten laut notariellem Kaufvertrag übergehen sollten - hier mit Zahlung des Kaufpreises erst im Jahr 2012.
• In den Anwendungsbereich der 15-Prozent-Regel seien daher nur solche Aufwendungen einzubeziehen, die nach diesem Zeitpunkt lägen. Der Betrag von rund 68.000 EUR sei im Streitfall jedoch vor der Anschaffung aufgewendet worden. Diese Aufwendungen stellten vorab entstandene Werbungskosten aus Vermietung und Verpachtung dar. Es komme hinzu, dass vorliegend bereits ein notarieller Kaufvertrag vorgelegen habe und die Käufer den Übergang von Besitz, Gefahr, Nutzen und Lasten durch die Kaufpreiszahlung selbst hätten herbeiführen können, wie dies dann auch geschehen sei. Die Investitionen seien in Absprache mit den Voreigentümern und ausschließlich im Hinblick auf den Eigentumserwerb in Verbindung mit der bestehenden Vermietungsabsicht getätigt worden.
• Das Finanzgericht ist der Auffassung der Steuerzahler gefolgt und hat deren Klage stattgegeben (FG Rheinland-Pfalz, Urteil vom 13.11.2019, 2 K 2304/17). Und der BFH hat die hiergegen gerichtete Beschwerde des Finanzamts überraschend schnell zurückgewiesen (BFH-Beschluss vom 28.4.2020, IX B 121/19).

(2023): Wie sind Renovierungskosten nach dem Erwerb eines Hauses zu beurteilen?

Când primesc deducerea pentru cheltuieli speciale?

Pe lângă subvenții, promovarea fiscală a pensiei Riester aduce un plus financiar pentru investitori. Puteți deduce din impozit nu doar contribuția proprie, ci și întreaga sumă economisită, inclusiv subvențiile de stat, până la limita maximă stabilită, ca cheltuieli speciale.

În cadrul declarației fiscale, biroul fiscal verifică automat dacă subvențiile de stat sau deducerea cheltuielilor speciale aduc un avantaj mai mare pentru asigurat. Dacă avantajul fiscal este mai mare decât subvențiile, biroul fiscal rambursează diferența. Pentru a putea revendica contribuțiile ca cheltuieli speciale în declarația fiscală, aveți nevoie de certificatul furnizorului de Riester. De asemenea, trebuie să completați "Anexa AV".

Chiar dacă nu ați primit încă certificatul de la furnizorul dumneavoastră, ar trebui să depuneți declarația de venit. În general, biroul fiscal are deja o raportare electronică de la furnizorul de Riester, astfel încât biroul fiscal să poată lua în considerare contribuțiile dumneavoastră Riester.

Din 2008, se pot deduce maximum 2.100 Euro ca cheltuieli speciale. Astfel, avantajele fiscale sunt deosebit de profitabile pentru economisitorii cu venituri mari.

Deducerea cheltuielilor speciale trebuie revendicată în declarația de venit pentru anul în care ați plătit contribuțiile în contractul Riester. Sunt favorizate nu doar contribuțiile proprii, ci și subvențiile Riester. Relevant este întotdeauna dreptul dumneavoastră la subvenție, nu subvenția efectiv transferată. Chiar dacă nu solicitați o subvenție, dreptul la subvenție poate fi dedus ca cheltuieli speciale și este adăugat în cadrul verificării celei mai avantajoase opțiuni a impozitului pe venit. Nu este posibil să renunțați la subvenția de pensie și să beneficiați în schimb de avantajul fiscal. Cu toate acestea, asigurați-vă că plătiți întotdeauna cel puțin suma minimă, inclusiv pentru soțul/soția eventual doar indirect eligibil(ă).

Vă rugăm să rețineți și următoarele: Furnizorul contractului dumneavoastră de pensie transmite contribuțiile de pensie care trebuie luate în considerare, împreună cu datele contractului, numărul de identificare și numărul de subvenție sau de asigurări sociale, prin transfer de date către administrația fiscală. După cum s-a menționat, trebuie să depuneți Anexa AV dacă solicitați o deducere a cheltuielilor speciale. Odată cu depunerea Anexei AV, se solicită deducerea suplimentară a cheltuielilor speciale pentru toate contribuțiile de pensie transmise.

Dacă nu doriți o deducere a cheltuielilor speciale pentru toate contractele de pensie transmise, vă rugăm să nu depuneți Anexa AV.

Mai multe contracte de pensie

Dacă aveți, în mod excepțional, mai multe contracte de pensie, lucrurile devin complicate și ar trebui să țineți cont de următoarele:

• Subvenția de pensie se acordă doar pentru două dintre aceste contracte.
• Nu există o astfel de limitare pentru deducerea cheltuielilor speciale.
• Dacă depuneți Anexa AV, deducerea cheltuielilor speciale se acordă pentru toate contractele de pensie transmise, mai exact, se calculează și apoi se limitează în sus.
• Dacă nu doriți să solicitați deducerea suplimentară a cheltuielilor speciale pentru toate contractele, vă rugăm să faceți înregistrări în liniile 31 până la 40.

Avantajul renunțării la deducerea cheltuielilor speciale constă în faptul că pensia ulterioară din acest contract nu trebuie impozitată integral, ci doar cu cota de venit mai favorabilă. În plus, contribuțiile pot fi deduse ca alte cheltuieli de asigurare în cadrul limitelor maxime, dacă mai există "spațiu". Pentru impozitarea ulterioară mai favorabilă, nu trebuie acordată nicio "subvenție Riester" pentru contractul respectiv.

Beneficiarul subvenției poate declara furnizorului său că nu intenționează ca contribuțiile sale de pensie plătite către furnizor pentru contractul respectiv să fie luate în considerare fiscal de către autoritățile fiscale la calcularea cheltuielilor speciale deductibile conform § 10a din Legea impozitului pe venit (§ 10 alin. 4 teza 1 din Regulamentul de aplicare a pensiilor). Dacă furnizorul primește o astfel de declarație, nu mai transmite date către administrația fiscală începând cu anul următor.

(2023): Când primesc deducerea pentru cheltuieli speciale?

Cine este eligibil pentru subvenția Riester?

Au dreptul la subvenție de stat printr-un contract Riester toți cei care plătesc contribuții obligatorii la asigurarea legală de pensie. În cazul persoanelor căsătorite, este suficient ca un soț să îndeplinească condițiile, astfel încât și partenerul să poată beneficia de subvenție.

Sunt membri obligatorii:

• Angajați în sectorul privat și public,
• Funcționari publici, judecători și militari de carieră,
• Ucenici,
• Persoane cu mini-job care renunță la scutirea de la asigurarea de pensie (din 2013),
• Șomeri care primesc indemnizație de șomaj I sau II,
• Mame sau tați în timpul concediului parental de trei ani,
• Studenți care sunt obligați să contribuie la asigurarea de pensie printr-un loc de muncă sau un stagiu,
• Persoane care primesc o pensie de invaliditate totală sau indemnizații de serviciu din cauza incapacității totale de muncă,
• Persoane care îngrijesc o persoană care necesită îngrijire cel puțin 14 ore pe săptămână la domiciliu și nu lucrează mai mult de 30 de ore pe săptămână,
• Angajați cu dizabilități în ateliere pentru persoane cu dizabilități și instituții similare,
• Persoane fizice autorizate obligate să contribuie la asigurarea de pensie, de exemplu, educatori și profesori, artiști și publiciști.

Nu sunt eligibili pentru subvenție:

• Persoane care contribuie voluntar la asigurarea de pensie,
• Persoane fizice autorizate care nu sunt obligate să contribuie la asigurarea de pensie,
• Persoane cu mini-job care au solicitat scutirea de la obligația de asigurare de pensie.

În cazul în care doar un partener dintr-un cuplu căsătorit aparține grupului de persoane eligibile, se aplică o regulă specială. Ambii parteneri pot încheia propriile contracte și pot primi subvenția Riester. Cu toate acestea, soțul/soția "indirect" beneficiară trebuie să plătească suma forfetară de 60 Euro.

(2023): Cine este eligibil pentru subvenția Riester?

Sunt beneficiar direct sau indirect?

"Direct eligibil pentru subvenție" sunt angajații care sunt asigurați obligatoriu în sistemul legal de pensii și, prin urmare, sunt afectați de reducerea nivelului pensiilor. Același lucru este valabil pentru funcționari publici, judecători și militari de carieră, precum și pentru angajații cu un sistem de pensii similar funcționarilor publici. De asemenea, din 2008, pensionarii cu dizabilități și beneficiarii de pensii.

Dacă ambii soți fac parte din grupul de persoane eligibile, fiecare dintre ei are dreptul la subvenția de pensie separat. Condiția este ca fiecare să fi încheiat un contract de pensie și să plătească contribuții. Pentru a primi subvenția maximă, fiecare soț trebuie să plătească contribuția minimă proprie necesară de 4% din venitul din anul precedent.

Cu toate acestea, dacă doar un soț face parte din grupul de persoane eligibile, soțul neeligibil (de exemplu, casnică, persoană independentă) are un drept derivat la subvenție, fiind "indirect eligibil pentru subvenție". Subvenția indirectă ia în considerare faptul că și celălalt soț este afectat de reducerea nivelului pensiilor, deoarece va primi mai târziu alocații de urmaș mai mici. Condiția pentru subvenția indirectă este ca ambii soți să fi încheiat fiecare un contract Riester pe numele lor și ca soțul indirect eligibil să plătească cel puțin 60 de euro pe an de contribuție în contractul său.

(2023): Sunt beneficiar direct sau indirect?

Trebuie să solicit indemnizațiile Riester - chiar dacă doresc să primesc o deducere specială pentru cheltuieli?

Da. Dacă doriți să primiți subvențiile pentru anul în curs, trebuie să încheiați un contract Riester până la sfârșitul anului și să transferați contribuția proprie la timp. Subvențiile nu sunt creditate automat de stat, ci trebuie solicitate. Aveți la dispoziție doi ani după încheierea anului de contribuție pentru a face acest lucru, după care dreptul expiră.

Este clar: cu cât subvențiile ajung mai repede în contul dumneavoastră, cu atât mai mult timp poate lucra banii, acesta este așa-numitul efect de dobândă compusă.

În trecut, mulți economisitori au omis să depună cererea de subvenție. Prin urmare, procedura a fost simplificată. Acum puteți depune o cerere de subvenție permanentă - și pentru viitor. Veți primi cererea de la furnizorul contractului dumneavoastră de pensie. Prin aceasta, împuterniciți furnizorul Riester să depună cererea în mod independent. Astfel, procedura anuală de aplicare se desfășoară automat. Dacă se schimbă ceva în condițiile de subvenție, de exemplu prin nașterea unui copil, trebuie să informați furnizorul.

Responsabilă pentru plata subvențiilor este Zentrale Zulagenstelle für Altersvermögen (ZfA), care are sediul în Brandenburg an der Havel. După ce economisitorul a completat cererea de subvenție sau cererea de subvenție permanentă, subvențiile pot fi plătite direct furnizorului contractului Riester, care le creditează în contul corespunzător. Plata subvențiilor are loc trimestrial la date fixe.

Trebuie să solicitați întotdeauna subvențiile, chiar dacă presupuneți că puteți solicita o deducere fiscală specială. În caz contrar, veți pierde o parte din finanțare. Prin deducerea fiscală specială, primiți doar un avantaj fiscal pentru suma care depășește subvențiile Riester. Astfel, subvenția este întotdeauna considerată ca o reducere fiscală deja primită.

Nu contează dacă primiți subvențiile sau nu. Totuși, dacă ați depus cererea de subvenție permanentă la furnizorul dumneavoastră Riester, nu trebuie să vă faceți griji în acest sens.

(2023): Trebuie să solicit indemnizațiile Riester - chiar dacă doresc să primesc o deducere specială pentru cheltuieli?

Cât de mare este dreptul la indemnizații și la deducerea cheltuielilor speciale cu Riester?

Cei care depun anual o contribuție minimă de 4% din venitul anului precedent în contractul lor Riester primesc subvențiile complete. Fiecare participant la Riester primește așa-numita subvenție de bază, care este de 175 Euro. Pentru fiecare copil eligibil pentru alocația familială se plătește o subvenție pentru copii forfetară. Aceasta este de 185 Euro pentru copiii născuți înainte de 2008 și 300 Euro pentru copiii născuți începând cu 1.1.2008. Dacă nu se convine altfel, subvenția pentru copii este transferată în contul mamei. Soții pot solicita ca subvenția pentru copii să fie atribuită tatălui. O astfel de cerere de transfer rămâne valabilă până la revocare. Apropo: cererea este posibilă pentru fiecare copil în parte, astfel încât, de exemplu, un copil poate fi atribuit tatălui și un copil mamei.

Exemplu: Un cuplu cu doi copii (născuți în 2002 și 2009) primește subvenții Riester de 835 Euro pe an.

Cei care nu depun contribuția minimă în contractul Riester primesc subvențiile doar proporțional. Din contribuția minimă proprie calculată (patru procente din venitul anului precedent) puteți deduce direct subvențiile. Restul este suma minimă de economisire pe care trebuie să o depuneți pentru a primi subvențiile complete.

Din 2008, se pot deduce maximum 2.100 Euro ca cheltuieli speciale. Astfel, avantajele fiscale sunt deosebit de profitabile pentru economisitorii cu venituri mari. Deducerea cheltuielilor speciale trebuie solicitată în declarația de impozit pe venit pentru anul în care ați plătit contribuțiile în contractul Riester. Sunt favorizate nu doar contribuțiile proprii, ci și subvențiile Riester. Relevant pentru aceasta este întotdeauna dreptul dumneavoastră la subvenții, nu subvenția efectiv transferată. Chiar dacă nu solicitați o subvenție, dreptul la subvenții poate fi dedus ca cheltuieli speciale și este adăugat în cadrul verificării celei mai avantajoase opțiuni de impozitare. Prin urmare, nu este recomandabil să renunțați la subvenția de pensie și să luați în schimb avantajul fiscal pentru uz personal.

(2023): Cât de mare este dreptul la indemnizații și la deducerea cheltuielilor speciale cu Riester?

Trebuie să plătesc ulterior impozit pe pensia Riester?

Da. Deoarece constituirea pensiei Riester se face din venituri neimpozitate, plățile ulterioare sunt supuse impozitului pe venit obișnuit. Pensia nu este impozitată doar pe baza cotei de venit (dobânzile), așa cum este cazul plăților de pensie dintr-o asigurare privată de pensie care nu este susținută de stat. Pensia dintr-un contract Riester trebuie să fie impozitată integral la bătrânețe, dar beneficiază de deducerea pentru vârstă.

Pentru viitorii pensionari, acest lucru înseamnă: Dacă au încheiat o asigurare privată de pensie nesubvenționată, pentru care plătesc contribuții din venituri impozitate, trebuie să impoziteze doar cota de venit la vârsta de pensionare. În schimb, dacă pensionarii au ales o formă de investiție pentru care au primit subvenții de stat, trebuie să impoziteze pensia la rata lor personală de impozitare. Aceasta depinde de venitul total al pensionarului. Acest lucru se aplică tuturor investițiilor subvenționate, adică atât pentru asigurări, cât și pentru planuri de economii în fonduri sau bănci.
Vestea bună: Fără impozit pe câștigurile de capital, deoarece nu este vorba de venituri din capital, ci de "alte venituri". Deși, de exemplu, câștigurile de capital din planurile de economii în fonduri convenționale sunt supuse impozitului pe câștigurile de capital din 2009, planurile de economii în fonduri Riester sunt scutite de impozitul pe câștigurile de capital. Acest lucru se aplică și câștigurilor din alte investiții Riester. Cu toate acestea, pensiile trebuie impozitate la rata personală de impozitare (impozitare ulterioară), care depinde de venitul total.

Riester locativ: Impozitare complicată. Pentru Riester locativ se aplică impozitarea ulterioară. Contribuțiile rămân neimpozitate, doar pensia în sine trebuie impozitată - la rata personală de impozitare. Și aici devine puțin complicat cu Riester locativ: Contribuțiile și subvențiile sunt înregistrate, inclusiv dobânzi presupuse de două procente, într-un "cont de promovare locativă" imaginar. Cu toate acestea, economisitorul nu poate accesa contul, deoarece soldul înregistrat acolo este investit în promovarea imobiliară și, în principiu, nu mai există. La începutul "fazei de plată", adică atunci când ceilalți economisitori Riester "convenționali" își primesc pensia și trebuie să impoziteze acest venit, economisitorul Riester locativ primește, de asemenea, o notificare privind datoria sa fiscală acumulată în anii precedenți în contul imaginar. Apoi, pensionarul proprietar are de ales: să impoziteze totul dintr-o dată, primind o reducere de 30% ca recompensă. Sau impozitarea treptată: În acest caz, el poate plăti datoria fiscală în rate pe o perioadă de până la 23 de ani, la fel ca oricine primește o pensie Riester regulată. Și aici, rata de impozitare depinde de venitul total al pensionarului.

(2023): Trebuie să plătesc ulterior impozit pe pensia Riester?

Pot beneficia de subvenția Riester pentru orice sistem privat de pensii?

Nu. Nu puteți primi subvenția Riester pentru fiecare pensie privată. Sunt subvenționate doar contractele de pensie certificate de Oficiul Federal de Supraveghere a Asigurărilor. Pentru certificare se aplică următoarele condiții:

• Începerea pensiei: Plata poate începe cel mai devreme la vârsta de 60 de ani sau odată cu pensia legală. Pentru contractele încheiate după 1.1.2012, plățile de pensie nu pot începe înainte de vârsta de 62 de ani.
• Plata: Plata trebuie să fie sub formă de pensie constantă sau crescătoare, pentru contractele noi este posibilă și o sumă unică de până la 30%. De la vârsta de 85 de ani trebuie să existe o garanție de pensie pe viață.
• Garanția contribuțiilor: La începutul fazei de pensie trebuie să fie disponibile cel puțin contribuțiile plătite plus subvențiile.
• Distribuirea costurilor: Pentru contractele încheiate după 2005, costurile de încheiere trebuie distribuite uniform pe cel puțin cinci ani. Pentru contractele mai vechi se aplică o limită de zece ani.
• Netansferabilitate: Un contract Riester nu poate fi cesionat sau transferat altor persoane.
• Siguranță: Capitalul acumulat nu poate fi executat silit sau ipotecat.
• Transparență: Furnizorii trebuie să informeze anual economisitorii despre costurile de încheiere, distribuție și administrare reținute. De asemenea, în cazul schimbării contractului, costurile asociate trebuie dezvăluite.
• Tarife unisex: Femeile și bărbații plătesc aceeași contribuție pentru contractele noi.

Aceste criterii de certificare indică doar ce contracte de pensie pot fi subvenționate. O certificare nu este însă un sigiliu de calitate pentru un contract Riester.

(2023): Pot beneficia de subvenția Riester pentru orice sistem privat de pensii?

Ce este Riester locativ și cum trebuie să îl declar?

La 1 ianuarie 2008 a intrat în vigoare Legea pensiei pentru locuință. În cadrul pensiei pentru locuință, subvențiile de la stat și contribuțiile proprii de economii sunt utilizate pentru a finanța construirea unei case, cumpărarea unui apartament sau achitarea unei proprietăți rezidențiale. Cu condiția să fie o proprietate utilizată personal. Puteți primi finanțarea de îndată ce aveți dreptul la o subvenție Riester. Au dreptul la subvenția de stat printr-un contract Riester toți cei care sunt asigurați obligatoriu în sistemul legal de pensii, precum și funcționarii publici.

Impozitare complicată
Cu toate acestea, pentru pensia pentru locuință se aplică așa-numita impozitare ulterioară. Contribuțiile rămân neimpozitate, doar pensia în sine trebuie să o impozitați - cu rata personală de impozitare. Și aici devine puțin complicat cu Riester pentru locuințe: Contribuțiile și subvențiile ar trebui înregistrate, inclusiv dobânzi presupuse de două procente, într-un "cont de promovare a locuinței" imaginar. Totuși, nu se poate accesa contul, deoarece soldul înregistrat acolo este investit în finanțarea imobiliară și, în principiu, nu mai există. La începutul "fazei de plată", adică atunci când ceilalți economisitori Riester "tradiționali" își primesc pensia și trebuie să o impoziteze ca venit, și economisitorul Riester pentru locuințe primește o notificare privind datoria sa fiscală care s-a acumulat în anii precedenți în contul imaginar.

Apoi, pensionarul pentru locuință are de ales: Să impoziteze totul dintr-o dată: Ca recompensă, primește un discount de 30%. Sau impozitarea treptată: În acest caz, își poate plăti datoria fiscală în rate pe o perioadă de până la 23 de ani, la fel ca oricine primește o pensie Riester regulată. Și aici, rata de impozitare depinde de venitul total al pensionarului.

Încă un punct sensibil: Dacă ați ales impozitarea unică, se aplică următoarele:

Dacă renunțați la utilizarea personală a locuinței în termen de 20 de ani de la începutul fazei de pensie, restul sumei de 30% trebuie, de asemenea, impozitat cu rata individuală de impozitare ca "alte venituri". Dar atenție: Trebuie impozitat restul sumei de 30%

• cu o sumă de o dată și jumătate dacă evenimentul dăunător fiscal are loc în primii 10 ani de la începutul fazei de pensie (această impozitare penalizatoare să o înțeleagă cine poate!),
• cu suma simplă dacă evenimentul dăunător fiscal are loc între al 10-lea și al 20-lea an de la începutul fazei de pensie. Prin urmare, perioada după renunțarea la utilizarea personală nu este relevantă.

(2023): Ce este Riester locativ și cum trebuie să îl declar?

Woher bekommt man seine Sozialversicherungsnummer bzw. Zulagennummer?

Damit die relevanten Daten und die Gewährung der Zulagen der jeweiligen Person zugeordnet werden können, erhält jeder Riester-Förderberechtigte eine Riester-Zulagennummer, unter der die gespeicherten Daten im Rahmen des Zulagenkontos verwaltet werden.

Sozialversicherungsnummer = Zulagennummer

Bei Personen, die bereits eine Sozialversicherungsnummer haben, wird diese als Riester-Zulagennummer verwendet. Jeder der in einem sozialversicherungspflichtigen Arbeitsverhältnis ist, bekommt eine Sozialversicherungsnummer. Damit wird man beim Rentenversicherungsträger erfasst und bekommt dann später über diese Nummer seine Rente ausgezahlt.

Wenn der Arbeitgeber die Aufnahme einer Beschäftigung (auch Minijob) an die Krankenkasse oder Minijob Zentrale meldet, wird in der Regel eine Sozialversicherungsnummer automatisch dem Arbeitnehmer vom Rentenversicherungsträger zugeteilt. In der Regel wird die Rentenversicherungsnummer als Sozialversicherungsnummer in den Sozialversicherungsausweis eingetragen.

Was mache ich, wenn ich keine Sozialversicherungsnummer habe?

Wer noch keine Sozialversicherungsnummer hat und in einem sozialversicherungspflichtigen Arbeitsverhältnis beschäftigt ist, kann die Sozialversicherungsnummer bei seiner Krankenkasse beantragen.

Beamte, Richter und Berufssoldaten müssen Ihre Zulagennummer beantragen

Beamte, Richter und Berufssoldaten erhalten dagegen ihre Altersversorgung in Form von Altersbezügen durch ihren Dienstherrn. Sie werden daher nicht bei den Rentenversicherungsträgern geführt und bekommen daher auch keine Sozialversicherungsnummer. Daher müssen alle Beamten, die auch vor ihrer Beamtentätigkeit noch keine Sozialversicherungsnummer erhalten hatte (zum Beispiel weil sie noch nie als Angestellter gearbeitet haben), eine Riester-Zulagennummer beantragen.

Für die Beantragung einer Zulagennummer bzw. für die Einverständniserklärung hält der Dienstherr bzw. die Besoldungsstelle ein entsprechendes Formular bereit.

(2023): Woher bekommt man seine Sozialversicherungsnummer bzw. Zulagennummer?

Lohnt sich die Riester-Förderung während der Elternzeit?

Mütter oder Väter, die sich in den ersten drei Lebensjahren um ihr Kind kümmern, bekommen auf ihrem Rentenkonto Kindererziehungszeiten gutgeschrieben - und zwar drei Entgeltpunkte. Für Kinder, die vor 1992 geboren wurden, beträgt die Gutschrift nach der gesetzlichen Neuregelung ab 1.7.2014 statt einem nun zwei Entgeltpunkte (§ 56 und § 249 SGB VI). Personen sind in der Zeit, für die ihnen Kindererziehungszeiten gutgeschrieben werden, per Gesetz in der gesetzlichen Rentenversicherung pflichtversichert (§ 3 Nr. 1 SGB VI).

• Aufgrund der Rentenversicherungspflicht hat der nicht berufstätige Elternteil Anspruch auf die Riester-Förderung und ist sogar "unmittelbar" zulageberechtigt. Vorausgesetzt, es besteht ein eigener Riester-Vertrag.
• Die Förderung besteht aus einer Grundzulage von 175 Euro und einer Kinderzulage von 300 Euro je Kind sowie bei höherem Einkommen ggf. aus einem ergänzenden Sonderausgabenabzug von bis zu 2.100 Euro.
• Um die volle Zulage zu bekommen, muss ein Eigenbeitrag von 4 % des Vorjahreseinkommens abzgl. Zulagen-anspruch, höchstens 2.100 Euro abzgl. Zulagenanspruch, in den Riester-Vertrag eingezahlt werden, mindestens jedoch der Sockelbetrag von 60 Euro . Bei einem Kind muss die Mutter also maximal 1.625 Euro (2.100 Euro ./.  175 Euro ./.  300 Euro) einzahlen.

Die Kindererziehungszeit beginnt nach Ablauf des Monats der Geburt und endet nach 36 Kalendermonaten. Hingegen genügt es für die Riester-Förderung, dass die Voraussetzungen in lediglich einem Monat im Jahr vorliegen. Wird beispielsweise das Kind im November geboren, beginnt die Kindererziehungszeit am 1. Dezember. Doch für die Riester-Förderung besteht der Anspruch für das ganze Jahr.

Was passiert mit der Kindererziehungszeit, die wegen der Geburt eines weiteren Kindes nicht genutzt werden kann? Hier gibt es eine sehr erfreuliche Lösung: Wird innerhalb der Kindererziehungszeit von 36 Monaten ein weiteres Kind geboren, verlängert sich die Kindererziehungszeit für dieses Kind um die Anzahl an Kalendermonaten der gleichzeitigen Erziehung. Die nicht genutzten Monate Erziehungszeit für das erste Kind werden beim zweiten Kind "drangehängt". Gleiches gilt bei Mehrlingsgeburten: Hier wird die Kindererziehungszeit doppelt oder dreifach berücksichtigt.

Zum Mindestbeitrag:
War die junge Mutter im Jahr vor der Geburt des Kindes berufstätig, wird das Einkommen des Vorjahres zugrunde gelegt, auch wenn im ersten Erziehungsjahr keine beitragspflichtigen Einnahmen erzielt werden. Um die volle Zulage zu erhalten, müssen 4 % des Vorjahresverdienstes in den Riester-Vertrag eingezahlt werde, höchstens 2.100 Euro, jeweils abzüglich Zulagenanspruch. Im zweiten und dritten Jahr der Kindererziehung wird dann der Sockelbetrag von 60 Euro als Eigenbetrag ausreichend sein, sofern im Vorjahr keine Beschäftigung ausgeübt wurde. Hat die junge Mutter im Jahr vor der Geburt des Kindes kein oder nur ein geringes Einkommen erzielt, so genügt ebenfalls der Sockelbetrag von 60 Euro. Nimmt die Mutter während der Kindererziehungszeit oder nach dem dritten Jahr wieder eine Beschäftigung auf, so muss sie im ersten Jahr der Beschäftigung nur den Sockelbetrag einzahlen, weil dann das "Null-Einkommen" des Vorjahres zugrunde gelegt wird.

(2023): Lohnt sich die Riester-Förderung während der Elternzeit?

Wer ist Mitglied einer Alterskasse?

Die Alterskasse für den Gartenbau ist Träger der gesetzlichen Alterssicherung der Landwirte und Gärtner. Ihr örtlicher Zuständigkeitsbereich erstreckt sich auf das Gebiet der Bundesrepublik Deutschland.

Versicherte der Alterskasse sind kraft Gesetzes Unternehmer von Erwerbsgartenbaubetrieben, deren Unternehmen auf Bodenbewirtschaftung beruht und eine bestimmte Mindestgröße erreicht. Darüber hinaus versichert sind die Ehegatten und die mitarbeitenden Familienangehörigen dieser Unternehmer.

Die Alterssicherung der Landwirte ist eine berufsständische, gesetzliche Alterssicherung für Unternehmer, deren Ehegatten und mitarbeitende Familienangehörige. Gärtnerische Unternehmen mit Urproduktion zählen zur Landwirtschaft.

Bundesweit zuständig für die Alterssicherung der Gärtnerinnen und Gärtner ist die Alterskasse für den Gartenbau in Kassel.

Wenn Sie Mitglied einer Alterskasse sind, müssen Sie Ihre Mitgliedsnummer für die Beantragung der Altersvorsorgezulage im Rahmen der Riester-Rente angeben.

(2023): Wer ist Mitglied einer Alterskasse?

Cât de mari sunt alocațiile Riester pentru copii?

Pentru fiecare copil eligibil pentru alocația de copil se plătește o alocație forfetară pentru copii dacă tatăl sau mama încheie un contract Riester. Această alocație este de 185 Euro pentru copiii născuți înainte de 2008 și 300 Euro pentru copiii născuți începând cu 1.1.2008. Dacă nu se convine altfel, alocația pentru copii este transferată în contul mamei.

Soții pot solicita ca alocația pentru copii să fie atribuită tatălui. O astfel de cerere de transfer rămâne valabilă până la revocare. De altfel, cererea este posibilă pentru fiecare copil în parte, astfel încât, de exemplu, un copil poate fi atribuit tatălui și altul mamei.

În cazul părinților divorțați sau necăsătoriți, alocația pentru copii revine persoanei care primește alocația de copil. Dacă ambii părinți primesc succesiv alocația de copil pentru același copil, alocația pentru copii va fi acordată părintelui căruia i s-a plătit alocația de copil pentru prima perioadă de drept din anul calendaristic.

(2023): Cât de mari sunt alocațiile Riester pentru copii?

Cine primește alocația pentru copii?

Statul sprijină contractele Riester cu prime și avantaje fiscale. Baza sprijinului Riester este prima de bază pentru economisitor, precum și prima pentru copii, dacă economisitorul are copii. Prima pentru copii nu este acordată automat părintelui care primește alocația pentru copii, ci, în cazul persoanelor căsătorite, în general mamei. Dacă ambii părinți solicită acest lucru, prima pentru copii poate fi transferată și tatălui.

În acest scop, trebuie să introduceți în declarația dumneavoastră fiscală - în anexa AV - numărul de copii pentru care prima pentru copii urmează să fie transferată de la mamă la tată. De asemenea, trebuie să indicați în cererea de prime la furnizorul dumneavoastră Riester dacă doriți să transferați prima pentru copii tatălui. Dacă părinții locuiesc separat permanent sau nu sunt căsătoriți, prima pentru copii revine părintelui care este supus impozitării nelimitate și care primește efectiv alocația pentru copii.

Acesta poate fi și un tată vitreg sau o mamă vitregă. Dacă dreptul de plată pentru alocația pentru copii s-a schimbat în cursul anului, este relevant cine a primit alocația pentru copii la începutul anului.

Pentru a beneficia de sprijinul complet, trebuie să economisiți patru la sută din venitul brut din anul precedent supus asigurărilor sociale. Relevant este venitul din anul precedent. Cei care economisesc mai puțin primesc o primă proporțională. Cei care nu sunt lichizi la un moment dat își pot suspenda contractul Riester, dar trebuie să renunțe și la sprijinul de stat. Soții care nu au dreptul la sprijin pot primi prima de bază dacă au propriul contract Riester și depun cel puțin suma minimă de 60 Euro.

Impactul sprijinului este ilustrat de următorul calcul pentru o familie cu doi copii:

Venitul brut al familiei este de 40.000 Euro în anul 2022. Pentru sprijinul complet, în anul 2023 trebuie să fie depuși cel puțin 1.600 Euro în contractul Riester.

Statul ajută cu prima de bază de 350 Euro pentru ambii soți (2 x 175 Euro).

Se adaugă prima pentru copii de 185 Euro per copil (născut înainte de 2008). În total, pentru doi copii, familia are dreptul la 720 Euro în prime de stat pe an. Acestea sunt deduse din contribuția minimă de economisire de 1.600 Euro, astfel încât familia trebuie să contribuie cu 880 Euro în anul 2023. Dacă contribuția proprie este mai mică, sprijinul va fi redus corespunzător.

(2023): Cine primește alocația pentru copii?