Cine este considerat lucrător independent?

O activitate independentă este desfășurată în special de liber profesioniști. Liber profesionist este persoana care lucrează independent și pe propria răspundere și desfășoară o profesie sau o activitate specifică menționată la art. 18 alin. 1 EStG.

Profesiile liberale presupun o activitate care nu necesită neapărat studii universitare prealabile. Este suficient să fie o formare de natură științifică. Acest lucru include și autodidact sau cunoștințe dobândite prin activitate profesională. Cunoștințele trebuie să fie la nivel universitar.

(1) Liber profesioniștii sunt, pe de o parte, persoane care desfășoară o anumită activitate (art. 18 alin. 1 nr. 1 EStG), și anume o

• activitate științifică, artistică, literară, de predare sau educațională.

(2) Liber profesioniștii sunt, pe de altă parte, persoane care desfășoară o profesie specifică menționată în mod expres în legea impozitului pe venit (art. 18 alin. 1 nr. 1 EStG):

• Profesiile medicale: medici, stomatologi, terapeuți naturiști, dentiști, fizioterapeuți, asistenți medicali, asistenți medicali specializați în igienă.
• Profesiile juridice și de consultanță economică: avocați, notari, avocați de brevete, auditori financiari, consultanți fiscali, economiști consultanți, contabili autorizați, agenți fiscali.
• Profesiile tehnico-științifice: ingineri topografi, ingineri, arhitecți, chimiști comerciali, piloți.
• Profesiile din domeniul mass-media: jurnaliști, reporteri fotografi, interpreți, traducători.

(3) Liber profesioniștii pot fi și persoane care desfășoară o profesie similară, comparabilă cu profesiile menționate în ceea ce privește activitatea și formarea. Lista profesiilor liberale din art. 18 alin. 1 nr. 1 EStG nu este exhaustivă. Este important ca activitatea să fie desfășurată în mod independent și pe propria răspundere, pe baza cunoștințelor proprii. Acest lucru se aplică, de exemplu, următoarelor profesii:

• Asistenți pentru bătrâni, asistenți dieteticieni, ergoterapeuți, podologi, logopezi, ortoptiști, pedichiuri medicale, maseuri și terapeuți de masaj, terapeuți de băi medicale, asistenți de urgență, dentiști, moașe, psihoterapeuți, psihoterapeuți pentru copii și adolescenți, consultanți IT, consultanți de afaceri.
• Inginerie software, activitate ca administrator și operator de rețea sau software (deciziile BFH din 22.9.2009, VIII R 31/07, VIII R 63/06, VIII R 79/06).

(4) Activitățile care nu sunt considerate activitate profesională independentă și nu constituie o afacere fac parte din alte activități independente. Caracteristica este, de asemenea, performanța personală a muncii. Cu toate acestea, alte activități independente sunt desfășurate mai degrabă ocazional și doar în mod excepțional pe termen lung (art. 18 alin. 1 nr. 3 EStG):

• Executori testamentari, administratori de bunuri, membri ai consiliului de supraveghere, administratori de imobile, administratori de faliment, fiduciari, tutori, administratori de moșteniri, mediatori, intervievatori pentru birourile statistice de stat, bone, tutori legali etc.

Delimitarea între activitatea comercială și activitatea independentă este adesea dificilă, deoarece, de exemplu, activitatea profesională independentă nu lipsește, de regulă, de intenția de a obține profit. Multe activități se încadrează, așadar, atât în caracteristicile activității profesionale independente, cât și ale afacerii. În aceste cazuri, criteriul decisiv este munca intelectuală, creativă, care este în prim-planul unei activități profesionale independente.

(2023): Cine este considerat lucrător independent?

Ce este un calcul al excedentului de venituri?

Cu calculul excedentului de venituri conform § 4 alin. 3 EStG, puteți determina cu ușurință profitul afacerii dumneavoastră. În acest scop, veniturile și cheltuielile de exploatare sunt înregistrate și comparate conform principiului încasărilor și plăților. În această formă simplă de contabilitate, de exemplu, provizioanele nu sunt luate în considerare.

Un alt avantaj este că calculul excedentului de venituri nu necesită ținerea de conturi de stocuri și nici inventar.

Dacă vă determinați profitul folosind calculul excedentului de venituri, excedentul veniturilor dumneavoastră față de cheltuielile de exploatare reprezintă profitul care va fi declarat în declarația fiscală pentru impozitare.

(2023): Ce este un calcul al excedentului de venituri?

Trebuie să depun anexa EÜR (calculul excedentului de venituri)?

Cu anexa "Evidența veniturilor și cheltuielilor - Anexa EÜR" se standardizează evidența veniturilor și cheltuielilor.

În EÜR trebuie să furnizați detalii despre veniturile și cheltuielile dumneavoastră.

Până în 2016, erați obligat să depuneți această anexă doar dacă veniturile din exploatare depășeau 17.500 Euro și profitul nu era determinat prin contabilitate (adevărata contabilitate). Însă, începând cu anul fiscal 2017, regula de simplificare a fost eliminată, conform căreia, în cazul veniturilor din exploatare de mai puțin de 17.500 Euro, se putea depune o evidență a veniturilor și cheltuielilor neoficială în locul "Anexei EÜR" formale. Acum, toți contribuabilii care își determină profitul prin evidența veniturilor și cheltuielilor sunt obligați să completeze o "Anexă EÜR" standardizată și să o transmită electronic administrației fiscale, la fel ca declarația de impozit pe venit.

Regula legală de excepție rămâne în vigoare: pentru a evita "dificultăți nejustificate", administrația fiscală poate permite depunerea declarației fiscale în format tipărit la administrația fiscală (§ 25 Abs. 4 Satz 2 EStG; § 13a Abs. 3 EStG; § 18 Abs. 3 Satz 3 UStG; § 14a Satz 2 GewStG). În completarea reglementărilor legale individuale, Codul fiscal conține o regulă generală de excepție (§ 150 Abs. 8 AO): administrația fiscală poate renunța la transmiterea electronică a datelor dacă aceasta este economic sau personal inacceptabilă pentru contribuabil.

Acest lucru este valabil în special dacă contribuabilul nu dispune de echipamentul tehnic necesar și crearea posibilităților tehnice pentru o transmisie de date la distanță a setului de date oficial ar fi posibilă doar cu un efort financiar semnificativ sau dacă contribuabilul, conform cunoștințelor și abilităților sale individuale, nu este sau este doar parțial capabil să utilizeze posibilitățile de transmisie de date la distanță. Administrația fiscală acordă excepții foarte rar!

Verificați toate datele din EÜR pentru plauzibilitate și comparați-le, dacă este posibil, cu datele altor antreprenori. Dacă datele dumneavoastră diferă semnificativ de cele obișnuite, administrația fiscală ar putea fi determinată să efectueze o verificare individuală.

Cei care doresc să depună declarația fiscală și, mai ales, determinarea profitului pentru venituri din activități independente sau comerciale în format tipărit, trebuie să depună la administrația fiscală o "cerere de excepție conform § 5b Abs. 2 Satz 2 EStG i.V.m. § 150 Abs. 8 AO", să o motiveze suficient și să facă referire la hotărârile actuale.

Important: Conform opiniei BFH, cererea de excepție trebuie să se refere doar la perioada de evaluare respectivă (BFH-Urteil vom 16.6.2020, VIII R 29/17). Aceasta înseamnă că cererea trebuie depusă în fiecare an. Nu trebuie să spună "Solicit scutirea începând cu perioada de evaluare ...", ci doar "Solicit scutirea pentru perioada de evaluare ...".

(2023): Trebuie să depun anexa EÜR (calculul excedentului de venituri)?

Wann kann ich den Gewinn mittels Einnahmeüberschussrechnung ermitteln?

Bei der Einnahmeüberschussrechnung gemäß § 4 Abs. 3 EStG werden die Betriebseinnahmen den Betriebsausgaben gegenüber gestellt, und das Ergebnis ist der Gewinn oder der Verlust.  

Gewerbetreibende und Land- und Forstwirte können derzeit ihren Gewinn mittels Einnahmeüberschussrechnung ermitteln, wenn

• der Jahresumsatz nicht höher ist als 600.000 Euro und
• der Jahresgewinn nicht höher ist als 60.000 Euro im Kalenderjahr bzw. Wirtschaftsjahr.

Freiberufler, wie Rechtsanwälte, Notare, Steuerberater, Ärzte, Publizisten, Künstler usw., und andere Selbständige können stets - unabhängig von einer Umsatz- und Gewinngrenze - ihre Gewinnermittlung mittels Einnahmeüberschussrechnung vornehmen. Sie sind grundsätzlich nicht buchführungspflichtig, können aber freiwillig Bücher führen.

Stets zur Buchführung verpflichtet sind - unabhängig von einer Umsatz- oder Gewinngrenze - Kaufleute im Sinne der §§ 1 ff. i.V.m. § 238 HGB. Diese Buchführungspflicht gilt auch für das Steuerrecht (§ 140 AO). Die Regelung betrifft Kaufleute, die ein Handelsgewerbe betreiben, sowie Unternehmer, deren Gewerbebetrieb nach Art und Umfang einen kaufmännischen Geschäftsbetrieb erfordert.

(2023): Wann kann ich den Gewinn mittels Einnahmeüberschussrechnung ermitteln?

Ist die Wahl der Einnahmeüberschussrechnung auch nachträglich möglich?

Steuerpflichtige, die nicht buchführungspflichtig sind und auch nicht freiwillig Bücher führen und Abschlüsse machen, haben das Recht, zwischen dem Betriebsvermögensvergleich nach § 4 Abs. 1 EStG und der Einnahmeüberschussrechnung nach § 4 Abs. 3 EStG zu wählen:

• Ein nicht buchführungspflichtiger Steuerpflichtiger hat - so die bisherige Auffassung - sein Wahlrecht auf Gewinnermittlung durch Bestandsvergleich nach § 4 Abs. 1 EStG erst dann wirksam ausgeübt, wenn er eine Eröffnungsbilanz aufstellt, eine kaufmännische Buchführung einrichtet und aufgrund von Bestandsaufnahmen einen Abschluss macht.

• Hat der Steuerpflichtige demgegenüber nur die Betriebseinnahmen und die Betriebsausgaben aufgezeichnet, so hat er aufgrund dieser tatsächlichen Handhabung sein Wahlrecht im Sinne einer Gewinnermittlung durch Einnahmeüberschussrechnung gemäß § 4 Abs. 3 EStG ausgeübt.

Nach neuer Auffassung kann der Unternehmer das Wahlrecht auch noch nach Ablauf des Jahres ausüben, und zwar prinzipiell unbefristet bis zur Bestandskraft der Steuerfestsetzung. Stellt der Unternehmer dann einen Jahresabschluss auf, entscheidet er sich erst dadurch für die Gewinnermittlung durch Bilanzierung - und nicht bereits mit der Einrichtung der Buchführung zu Beginn des Wirtschaftsjahres (BFH-Urteil vom 19.3.2009, BStBl. 2009 II S. 659).

Hinweis: Diese Auslegung wird auch dem Vereinfachungszweck der Einnahmenüberschussrechnung gerecht. Denn der Steuerpflichtige kann durch die Wahl der Einnahmenüberschussrechnung auf die Erstellung des Abschlusses verzichten, selbst wenn er zuvor schon eine Buchführung eingerichtet hat. Für das Finanzamt ist insoweit nur von Bedeutung, dass es nach der Wahl die Einnahmenüberschussrechnung auch tatsächlich erhält.

(2023): Ist die Wahl der Einnahmeüberschussrechnung auch nachträglich möglich?

Besteht auch bei nur geringem Gewinn die Abgabepflicht in elektronischer Form für die Anlage EÜR?

Das Finanzgericht Rheinland-Pfalz hat entschieden, dass Steuerbürger mit Gewinneinkünften verpflichtet sind, ihre Einkommensteuererklärung auch dann in elektronischer Form beim Finanzamt einzureichen, wenn sie nur geringfügige Gewinne aus nebenberuflicher Tätigkeit erzielen. Die elektronische Form sei zwingend, wenn der Gewinn mehr als 410 EUR beträgt (FG Rheinland-Pfalz vom 15.7.2015, 1 K 2204/13).

Der Fall: Der Kläger ist nebenberuflich als Fotograf, Autor und Tauchlehrer selbständig tätig. Das Finanzamt wies ihn erstmals im Jahr 2011 darauf hin, dass er wegen dieser selbständigen Tätigkeit verpflichtet sei, seine Einkommensteuererklärung in elektronischer Form an das Finanzamt zu übermitteln. Der Kläger wandte ein, dass die Gewinne aus seiner selbständigen Arbeit in Zukunft nur bei ca. 500 Euro pro Jahr liegen würden. Außerdem lehne er die Übermittlung persönlicher Daten via Internet grundsätzlich ab, weil er selbst bereits einschlägige Erfahrungen mit Internetmissbrauch habe machen müssen. Selbst beim Internet-Banking könne keine absolute Sicherheit garantiert werden.

Nach Auffassung des Finanzgerichts ist nach dem Einkommensteuergesetz die elektronische Form zwingend, wenn der Gewinn mehr als 410 Euro beträgt. Diese Form sei für den Kläger auch nicht unzumutbar. Das nach Ausschöpfung aller technischen Sicherungsmöglichkeiten verbleibende Restrisiko eines Hacker-Angriffs auf die gespeicherten oder übermittelten Daten müsse er im Hinblick auf das staatliche Interesse an einer Verwaltungsvereinfachung und einer Kostenersparnis hinnehmen.

Eine absolute Geheimhaltung von Daten könne ohnehin nicht garantiert werden, da auch "analog" in Papierform gespeicherte Daten gestohlen werden könnten, z.B. bei einem Einbruch in die Wohnung oder – worüber in den Medien am 13.6.2015 berichtet worden sei – bei Einbrüchen in Bankbriefkästen. Auch bei der Umsatzsteuer seien elektronische Steuererklärungen vorgeschrieben und insoweit habe der BFH bereits entschieden, dass dies trotz "NSA-Affäre" verfassungsmäßig sei.

Hinweis: Arbeitnehmer und Senioren, die nicht zur Abgabe einer elektronischen Steuererklärung verpflichtet sind und für ihre ehrenamtliche Tätigkeit Aufwandsentschädigungen bis zur Höhe der Ehrenamtspauschale von 840 Euro bzw. der Übungsleiterpauschale von 3.000 EUR jährlich erhalten, dürfen unseres Erachtens weiterhin die Papierformulare für die Steuererklärung nutzen. Allerdings handhaben die Finanzämter dies zunehmend restriktiver.

(2023): Besteht auch bei nur geringem Gewinn die Abgabepflicht in elektronischer Form für die Anlage EÜR?

Există, de asemenea, obligația de a transmite anexa EÜR în format electronic pentru veniturile comerciale suplimentare?

În cazul persoanelor independente, declarația fiscală în format tipărit nu mai este acceptată. Sunt afectați și gospodăriile private cu panouri fotovoltaice, precum și persoanele cu venituri secundare comerciale de peste 410 Euro, de exemplu, viticultorii cu activitate secundară. Birourile fiscale resping consecvent declarațiile fiscale depuse în format tipărit.

Aceasta înseamnă: Dacă nu există un caz de dificultate, o declarație depusă în format tipărit este considerată ca nefiind depusă. Un caz de dificultate este atunci când achiziționarea echipamentului tehnic necesar, cum ar fi un PC și o conexiune la internet, este posibilă doar cu un efort financiar semnificativ sau când cunoștințele și abilitățile personale pentru utilizarea acestora nu sunt disponibile sau sunt limitate.

În acest caz, trebuie să vă așteptați la penalități de întârziere.

Notă: Angajații și pensionarii care nu sunt obligați să depună o declarație fiscală electronică și care primesc indemnizații pentru activități voluntare până la suma forfetară pentru voluntariat de 840 Euro sau suma forfetară pentru instructori de 3.000 Euro anual, pot, în opinia noastră, să utilizeze în continuare formularele tipărite pentru declarația fiscală. Cu toate acestea, birourile fiscale devin din ce în ce mai restrictive în această privință.

(2023): Există, de asemenea, obligația de a transmite anexa EÜR în format electronic pentru veniturile comerciale suplimentare?

Ce se înțelege prin câștig din vânzare?

La venituri din activitate independentă se include și câștigul din vânzarea unui cabinet profesional sau a unui activ corespunzător, a unei părți independente din activ sau a unei părți din activ. Vânzarea include și închiderea unui cabinet etc. (§ 18 alin. 3 EStG). Din punct de vedere fiscal, câștigul din vânzare este tratat conform unor reguli speciale și trebuie separat de câștigul curent.

Cei care își vând afacerea sau cota de parteneriat pot beneficia de două facilități fiscale importante:

• Scutirea de vânzare: Câștigul din vânzare este scutit de impozit până la 45.000 Euro. Totuși, această sumă se reduce dacă câștigul din vânzare depășește 136.000 Euro, cu suma care depășește. Astfel, scutirea de vânzare nu se mai aplică de la un câștig din vânzare de 181.000 Euro (§ 16 alin. 4 EStG).
• Impozit redus: Câștigul din vânzare rămas după deducerea scutirii beneficiază de regula de o cincime. La cerere, acesta poate fi impozitat și cu o rată redusă, și anume cu 56 % din rata medie de impozitare și cel puțin 14 % (§ 34 alin. 3 EStG).

Scutirea de vânzare și impozitul redus sunt acordate doar în anumite condiții:

• Trebuie să fi împlinit vârsta de 55 de ani sau să fiți permanent inapt de muncă în sensul legislației de asigurări sociale.
• Facilitățile pot fi utilizate o singură dată în viață: scutirea de vânzare calculată din 1996, impozitul redus calculat din 2001.
• Trebuie să solicitați facilitățile.

În cazul vânzării afacerii înainte de vârsta de 55 de ani, fără a fi permanent inapt de muncă, se aplică doar regula de o cincime. Această regulă nu aduce economii fiscale dacă veniturile curente sunt deja impozitate la rata maximă.

În cazul vânzării unei cote de parteneriat, aveți dreptul la scutirea de vânzare în întregime și nu doar proporțional. Totuși, dacă vindeți doar o parte din cota de parteneriat, câștigul din vânzare este considerat venit curent și nu se aplică nici scutirea de vânzare, nici impozitul redus sau regula de o cincime (§ 18 alin. 3 coroborat cu § 16 alin. 1 fraza 2 EStG).

De obicei, o decizie a casei de pensii sau un certificat medical oficial este suficient pentru a dovedi incapacitatea permanentă de muncă. Acest lucru poate fi realizat și printr-o companie de asigurări private, dacă condițiile lor îndeplinesc un anumit prag pentru incapacitatea de muncă. Totuși, s-a constatat că există și alte modalități de a dovedi incapacitatea permanentă de muncă (decizia BFH din 14.12.2022, X R 10/21).

(2023): Ce se înțelege prin câștig din vânzare?

Ce este indemnizația fiscală pentru instructori?

Obțineți venituri dintr-o activitate secundară, de exemplu ca instructor, educator, formator sau o activitate similară? Acestea sunt scutite de impozit până la un cuantum de 3.000 Euro pe an (până în 2020: 2.400 Euro) (§ 3 Nr. 26 EStG). Aceeași limită se aplică și pentru activități artistice secundare sau dacă îngrijiți persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilități. Condiția este ca activitatea să fie desfășurată în numele autorităților publice sau în scopuri caritabile, filantropice sau religioase.

Dacă câștigați mai mult de 3.000 Euro din activitatea dumneavoastră, trebuie să declarați veniturile ca venituri din activitate independentă sau salariată.

Beneficiarii în sensul sumei forfetare pentru instructori sunt, de exemplu:

• Antrenori sportivi sau supraveghetori de echipă
• Dirijori de cor, dirijori de orchestră sau organiști bisericești
• Lideri de tineret, supraveghetori de vacanță
• Paramedici la evenimente sportive, culturale și parade
• Nu sunt eligibile următoarele activități
• Membri ai consiliului de administrație
• Casieri sau responsabili cu echipamentele unui club sportiv
• Instructori de animale
• Îngrijitori de sală

Din 2020 până în 2022, voluntarii din centrele de vaccinare și testare au beneficiat de facilități fiscale. Acest lucru este valabil și pentru anul 2023, conform Ministerului de Finanțe din Turingia. Această instrucțiune este unitară la nivel național (Thüringer FinMin din 9.2.2023, 1040-21-S 1901/67-18465/2023).

Pentru cei care sunt direct implicați în vaccinări sau teste, cum ar fi în discuții de informare sau în administrarea vaccinurilor sau testelor, se aplică suma forfetară pentru instructori (§ 3 Nr. 26 EStG). În 2020, aceasta a fost de 2.400 Euro, iar din 2021 este de 3.000 Euro anual.

Această reglementare se aplică și activităților legate de vaccinări, cum ar fi înregistrarea, pregătirea vaccinurilor, documentarea și monitorizarea. Același lucru este valabil pentru centrele mobile de vaccinare. În ceea ce privește centrele de testare, sunt eligibile și activitățile de pregătire și documentare a testelor, inclusiv înregistrarea persoanelor testate și comunicarea rezultatelor.

Persoanele implicate în administrarea și organizarea centrelor de vaccinare sau testare pot beneficia de suma forfetară pentru voluntariat. Aceasta a fost de 720 Euro în 2020 și a crescut la 840 Euro din 2021 (§ 3 Nr. 26a EStG). Acest lucru este valabil și pentru persoanele care contribuie la infrastructura centrelor de vaccinare, cum ar fi managementul fluxului de persoane, securitatea, managementul clădirilor și logistica.

Rețineți că suma forfetară pentru instructori sau voluntariat poate fi aplicată fiscal doar pentru activități în instituții de caritate sau la angajatori publici, cum ar fi landul sau municipalitățile. Nu pentru munca în cabinete medicale sau centre de testare private. Pentru centrele de vaccinare s-a convenit o excepție, astfel încât sumele forfetare să se aplice și acolo dacă

(2023): Ce este indemnizația fiscală pentru instructori?

Was ist der Ehrenamtsfreibetrag?

Der Ehrenamtsfreibetrag ermöglicht es, Einnahmen aus einer nebenberuflichen Tätigkeit im gemeinnützigen, mildtätigen oder kirchlichen Bereich bis zu einem Betrag von 840 Euro pro Jahr steuerfrei zu erhalten (§ 3 Nr. 26a EStG). Diese Steuererleichterung richtet sich an Personen, die sich ehrenamtlich in gemeinnützigen Vereinen, Organisationen oder öffentlichen Einrichtungen engagieren.

Voraussetzungen für den Ehrenamtsfreibetrag

Damit der Ehrenamtsfreibetrag in Anspruch genommen werden kann, müssen folgende Voraussetzungen erfüllt sein:

• Nebenberufliche Tätigkeit: Die ehrenamtliche Tätigkeit darf nicht mehr als ein Drittel der Arbeitszeit eines vergleichbaren Vollzeiterwerbs ausmachen.
• Gemeinnützige, mildtätige oder kirchliche Zwecke: Die Tätigkeit muss der Förderung dieser Zwecke dienen.
• Keine Doppelförderung: Für die Einnahmen darf nicht bereits eine Steuerbefreiung, wie z. B. nach § 3 Nr. 12 EStG (Aufwandsentschädigungen), in Anspruch genommen werden.

Abgrenzung zum Übungsleiterfreibetrag

Der Ehrenamtsfreibetrag kommt nur zur Anwendung, wenn nicht der Übungsleiterfreibetrag (§ 3 Nr. 26 EStG) genutzt wird. Der Übungsleiterfreibetrag beträgt bis zu 3.000 Euro pro Jahr und gilt für Tätigkeiten im pädagogischen oder betreuenden Bereich, wie Übungsleiter, Trainer oder Erzieher. Der Ehrenamtsfreibetrag greift hingegen für organisatorische Tätigkeiten, wie in der Verwaltung oder Logistik.

Werbungskosten im Zusammenhang mit dem Ehrenamtsfreibetrag

Werbungskosten, die im Zusammenhang mit der ehrenamtlichen Tätigkeit entstehen, können nur dann steuerlich abgesetzt werden, wenn sie den Ehrenamtsfreibetrag von 840 Euro übersteigen. Das bedeutet, dass nur der übersteigende Betrag als Werbungskosten geltend gemacht werden kann.

Ehrenamtsfreibetrag bei Impf- und Testzentren

Von 2020 bis 2023 konnten freiwillige Helfer in Impf- und Testzentren von Steuererleichterungen profitieren. Für diejenigen, die sich in der Verwaltung und Organisation dieser Zentren engagieren, gilt der Ehrenamtsfreibetrag von 840 Euro pro Jahr. Personen, die unmittelbar an der Durchführung von Impfungen oder Tests beteiligt sind (z. B. durch Aufklärung oder Testdurchführung), können die Übungsleiterpauschale bis zu 3.000 Euro pro Jahr in Anspruch nehmen.

Steuerliche Anwendbarkeit des Ehrenamtsfreibetrags

Die Steuerbefreiung durch den Ehrenamtsfreibetrag ist nur für Tätigkeiten in gemeinnützigen Einrichtungen oder bei öffentlichen Arbeitgebern wie Ländern oder Kommunen möglich. Sie gilt nicht für Tätigkeiten in privaten Organisationen wie Arztpraxen oder privaten Testzentren.

Rechtsprechung: Gemeinnützigkeit und juristische Personen des öffentlichen Rechts

Nach einem Urteil des Bundesfinanzhofs vom 8. Mai 2024 (BFH, VIII R 9/21) muss die Tätigkeit für den Ehrenamtsfreibetrag nur dann gemeinnützigen, mildtätigen oder kirchlichen Zwecken dienen, wenn sie in einer steuerbegünstigten Organisation oder einem gemeinnützigen Verein ausgeübt wird. Wird die Tätigkeit bei einer juristischen Person des öffentlichen Rechts (z. B. Stadtverwaltung) ausgeführt, genügt dies bereits für die Inanspruchnahme des Ehrenamtsfreibetrags.

(2023): Was ist der Ehrenamtsfreibetrag?