Ce clasă de impozitare se aplică cui?
Ca angajat supus impozitului, veți fi încadrat într-una dintre cele șase clase de impozitare pentru deducerea curentă a impozitului pe salariu. Valoarea deducerii fiscale depinde în principal de clasa de impozitare. Clasa de impozitare depinde de starea dumneavoastră civilă:
Clasa de impozitare 1
- Persoane necăsătorite, văduve, divorțate, cupluri căsătorite care trăiesc separat permanent și persoane căsătorite cu partener care locuiește în străinătate,
Clasa de impozitare 2
- Părinți singuri care pot solicita suma forfetară de ușurare pentru părinți singuri,
Clasa de impozitare 3
- Persoane căsătorite al căror partener fie nu lucrează, fie este încadrat ca angajat în clasa de impozitare 5 (cu condiția ca soții să locuiască împreună),
- Văduvi în primul an după decesul soțului/soției (cu condiția ca decedatul să fi fost supus impozitării nelimitate și soții să fi locuit împreună).
- Sfat: Combinația de clase de impozitare III/V este avantajoasă mai ales dacă un partener câștigă semnificativ mai mult decât celălalt.
Clasa de impozitare 4
- Soți care locuiesc împreună și ambii sunt supuși impozitării nelimitate.
Alegerea clasei de impozitare 4/4 este cea mai avantajoasă pentru soții care câștigă aproximativ la fel.
Clasa de impozitare 5
- Persoane căsătorite, dacă celălalt partener este în clasa de impozitare III. (Cu condiția ca soții să locuiască împreună)
Combinația de clase de impozitare III/V este avantajoasă mai ales dacă un partener câștigă semnificativ mai mult decât celălalt.
Clasa de impozitare 6
- Angajați care lucrează pentru mai mult de un angajator.
Din 2010, cuplurile căsătorite care lucrează au o opțiune suplimentară pentru clasele de impozitare. Pe lângă combinațiile de clase de impozitare 3/5 și 4/4, există acum și așa-numita procedură factor. În combinația de clase de impozitare 4-factor/4-factor, sumele forfetare sunt luate în considerare de la început în calculul impozitului pe salariu. Astfel, diferența dintre impozitul pe salariu plătit și datoria fiscală reală la sfârșitul anului este mai mică.
Caz special: Clasa de impozitare 0
Angajații cu reședința în străinătate primesc clasa de impozitare specială 0. Salariul este atunci scutit de impozit în Germania datorită unui acord de evitare a dublei impuneri.
(2023): Ce clasă de impozitare se aplică cui?
Wer bekommt die Inflationsausgleichsprämie?
Wenn Arbeitgeber ihren Mitarbeitern eine so genannte Inflationsausgleichsprämie gewähren (Inflation, Inflationsrate, Teuerungsrate), bleibt diese bis zu einem Betrag von 3.000 Euro steuer- und sozialversicherungsfrei. Voraussetzung für die Steuerfreiheit ist, dass die Leistung zusätzlich zum ohnehin geschuldeten Arbeitslohn gewährt wird. Die Regelung gilt für Zahlungen, die vom 26.10.2022 bis zum 31.12.2024 gewährt werden (§ 3 Nr. 11c EStG).
Naturgemäß kommen nach entsprechenden Neuregelungen immer wieder Fragen auf, so unter anderem, ob die Zahlung einer Inflationsausgleichsprämie für Arbeitgeber verpflichtend ist. Und, falls diese gezahlt wird, ob Arbeitgeber diese gleichmäßig an alle Arbeitnehmer des jeweiligen Unternehmens leisten müssen. Zur ersten Frage lautet die Antwort "Nein, es besteht keine Verpflichtung". Die zweite Frage hat die Parlamentarische Staatssekretärin Katja Hessel nach der Anfrage des Abgeordneten Fritz Güntzler (CDU/CSU) wie folgt beantwortet:
"Die mit § 3 Nr. 11 EStG beschlossene Steuerfreiheit der Inflationsausgleichsprämie sieht keine Regelung vor, dass die Prämie an alle Arbeitnehmerinnen und Arbeitnehmer ausgezahlt werden muss. Zudem handelt es sich dabei um einen steuerlichen Freibetrag, der innerhalb des Begünstigungszeitraums auch in Teilbeträgen an die Arbeitnehmerinnen und Arbeitnehmer ausgezahlt werden kann" (Bundestags-Drucksache 20/3987 vom 14.10.2022).
Lohnsteuer kompakt
Auch wenn sowohl die grundsätzliche Zahlung der Inflationsausgleichsprämie als auch eine eventuelle Verteilung unter den Arbeitnehmern - steuerlich - im freien Belieben des Arbeitgebers stehen, können sich aus dem Tarif- oder dem Arbeitsrecht abweichende Handhabungen ergeben. So dürfen Arbeitgeber nicht willkürlich bestimmte Arbeitnehmer begünstigen bzw. andere benachteiligen. Sofern nicht alle Arbeitnehmer eine Prämie erhalten oder diese ihrer Höhe nach differenziert gezahlt wird, müssen objektive Gründe für die unterschiedliche Behandlung vorliegen. Ansonsten gilt arbeitsrechtlich der Gleichbehandlungsgrundsatz.
Lohnsteuer kompakt
Informationen zur Inflationsausgleichsprämie finden Sie im offiziellen Fragen-Antworten-Katalog des Bundesfinanzministeriums.
(2023): Wer bekommt die Inflationsausgleichsprämie?