Rambursarea costurilor de formare sunt cheltuieli profesionale

Bundeswehr permite soldaților pe termen limitat să urmeze pe cheltuiala statului studii universitare, de obicei în domeniul medicinii umane. Soldații primesc un salariu, dar trebuie să se angajeze să lucreze cel puțin 10 ani în Bundeswehr ca ofițeri medicali.

În multe cazuri, soldații părăsesc Bundeswehr după o perioadă scurtă pentru a urma o carieră civilă. Statul solicită apoi returnarea indemnizației de formare primite în timpul studiilor, de aproximativ 1.800 Euro pe lună, precum și a costurilor ulterioare de formare profesională.

Pentru a achita sumele de returnare, care sunt de obicei de șase cifre, statul acordă amânări și plăți în rate, dar solicită dobânzi de 4% pentru sumele amânate. Recent, Curtea Administrativă Federală a decis în mai multe hotărâri că soldații pe termen limitat care au urmat studii universitare pe cheltuiala statului și părăsesc Bundeswehr înainte de încheierea perioadei de angajament trebuie să restituie costurile de formare statului (hotărârile BVerwG din 12.4.2017, 2 C 16.16; 2 C 5.16; 2 C 8.16 etc.).

• Potrivit BVerwG, statul are în principiu dreptul de a solicita returnarea indemnizației de formare acordate în timpul studiilor și a costurilor ulterioare de formare profesională. Obligația legală de returnare nu încalcă dreptul de proprietate al fostului soldat, ci reprezintă o compensație adecvată pentru așteptările legitime, dar dezamăgite, ale statului ca soldatul să pună la dispoziția sa cunoștințele și abilitățile speciale dobândite pe cheltuiala statului până la sfârșitul perioadei de angajament.
• Totuși, în două puncte trebuie făcută o corecție în practica de calcul a Bundeswehr:
  • Perioadele în care ofițerii medicali aprobați prestează serviciu complet ca medici într-un spital militar trebuie să conducă la o reducere a obligației de returnare (așa-numita cotă de serviciu). Acest lucru este valabil și dacă în această perioadă primesc o formare profesională.
  • Stabilirea dobânzilor pentru sumele amânate este ilegală. Lipsește baza legală necesară pentru aceasta.

 

Recent, a apărut în presă că un fost ofițer medical trebuie să returneze Bundeswehr 57.000 Euro pentru costurile de studiu (Spiegel online din 14.1.2020). Persoana în cauză s-a angajat la Bundeswehr pentru un serviciu de 17 ani, a putut apoi să studieze medicina pe cheltuiala Bundeswehr cu o indemnizație de formare substanțială, a devenit ofițer și a avut voie să urmeze o pregătire clinică ca medic specialist în anestezie. Ulterior, a fost medic militar în misiuni în zone de criză, inclusiv în Afganistan. Apoi a refuzat serviciul militar, a fost eliberat anticipat din Bundeswehr și trebuie să returneze o parte din costurile de studiu.

Recent, Tribunalul Administrativ din Düsseldorf a decis că cererea de returnare a Bundeswehr este justificată și fostul ofițer medical trebuie să returneze Bundeswehr 57.000 Euro. Doar într-un punct judecătorii i-au dat dreptate reclamantului: Bundeswehr trebuie să îi acorde o amânare sau o plată în rate a sumei (hotărârea VerwG din 14.1.2020, 10 K 15016/16).

 

Costurile de formare returnate sunt deductibile ca cheltuieli profesionale, deoarece sunt obiectiv legate de profesie. Cheltuielile sunt cauzate economic atât de relația de muncă anterioară, cât și de cea nouă. Pe de o parte, ele sunt indisolubil legate de activitatea anterioară, deoarece fără acordul cu fostul angajator, plata nu ar fi fost posibilă.

Pe de altă parte, cheltuielile își au cauza economică și în noua relație de muncă, deoarece fără noul contract, obligația de returnare nu ar fi apărut (hotărârea BFH din 7.12.2005, I R 34/05).

 

Similar cu o returnare convenită a costurilor de formare în caz de comportament contrar contractului este acordarea unei penalități contractuale. Penalitatea contractuală poate deveni exigibilă dacă activitatea este încheiată contrar contractului înainte de expirarea unei perioade de angajament. Plățile pentru îndeplinirea unei penalități contractuale sunt deductibile fără rezerve ca cheltuieli profesionale sau cheltuieli de afaceri. Locul unde se face deducerea nu contează.

Pe de o parte, penalitatea contractuală poate fi legată de activitatea independentă ulterioară, deoarece aceasta a fost posibilă doar datorită penalității. Pe de altă parte, poate fi cauzată în principal de faptul că activitatea anterioară ca angajat nu a fost continuată conform contractului. În acest caz, plata ar trebui considerată ca cheltuieli profesionale ulterioare (hotărârea BFH din 22.6.2006, BStBl. 2007 II p. 4).