(2022) Ce condiții trebuie îndeplinite pentru deducerea costurilor locuinței?

Cheltuielile pentru cazare într-un cămin de îngrijire, cămin de bătrâni sau în secția de îngrijire a unui cămin de bătrâni sau a unei reședințe sunt deductibile ca sarcini excepționale conform § 33 EStG, dacă motivul este o nevoie de îngrijire, un handicap sau o boală.

Sunt considerate persoane care necesită îngrijire "persoanele care, din cauza unei boli sau dizabilități fizice, mentale sau psihice, au nevoie de ajutor pentru activitățile obișnuite și recurente din viața de zi cu zi, pe termen lung, probabil pentru cel puțin șase luni, într-o măsură semnificativă sau mai mare" (§ 14 SGB XI).

Sunt considerate persoane care necesită îngrijire,

• cele care sunt încadrate într-unul dintre cele trei grade de îngrijire (până în 2016) sau unul dintre cele cinci grade de îngrijire (din 2017) conform legii asigurării de îngrijire §§ 14, 15 SGB XI.
• cele la care s-a constatat o restricție semnificativă a competenței zilnice, așa-numiții bolnavi de demență (§ 45a SGB XI).
• cele care dețin un certificat de handicap grav cu semnul "H" sau "Bl".
• cele care sunt îngrijite ambulatoriu și ale căror costuri de îngrijire sunt facturate separat de un serviciu de îngrijire recunoscut.
• cele care sunt cazate într-un cămin de bătrâni și cărora li se facturează separat servicii de îngrijire de nivel 0 (decizia BFH din 10.5.2007, BStBl. 2007 II p. 764).

Cheltuielile pentru cazare în cămin din cauza nevoii de îngrijire, handicap sau boală sunt deductibile ca sarcini excepționale conform § 33 EStG, la fel ca și costurile medicale. Acest lucru se aplică nu doar costurilor pentru servicii medicale și îngrijire, ci și costurilor de cazare și masă. Biroul fiscal reduce costurile cu o sarcină suportabilă.

Dacă costurile de cazare sunt deduse ca sarcini excepționale, nu se poate solicita suma forfetară pentru handicap major de 7.400 Euro și nici suma forfetară 'normală' pentru handicap (R 33.3 alin. 4 EStR). În plus, costurile de cazare sunt reduse cu o economie de gospodărie datorită economiilor la costurile de masă și locuință, dacă gospodăria proprie este desființată.

În cazul unei cazări din motive de vârstă într-un cămin de bătrâni, costurile de cazare sunt considerate costuri obișnuite de trai și nu sunt recunoscute fiscal. Dacă ulterior apare o nevoie de îngrijire și se stabilește cel puțin gradul de îngrijire I, costurile de cazare și îngrijire pot fi deduse integral ca sarcini excepționale, biroul fiscal aplicând o sarcină suportabilă (scrisoarea BMF din 20.1.2003, BStBl. 2003 I p. 89).