Impozitul bisericesc special: obligația de plată a impozitului bisericesc pentru soțul/soția fără confesiune.

Obligația de a plăti impozitul bisericesc există în principiu doar pentru membrii unei comunități religioase care colectează impozit, care au reședința în Germania și în zona acestei comunități religioase. Este relevantă calitatea formală de membru, nu intensitatea credinței sau participarea la viața religioasă. Așadar, cei care nu aparțin unei comunități religioase care colectează impozit nu trebuie să plătească impozit bisericesc. Dar se aplică acest lucru și în cazul soților?

Nu este neobișnuit ca soțul/soția cu venituri mari să părăsească biserica pentru a economisi impozitul bisericesc, în timp ce soțul/soția care nu lucrează și copiii rămân membri ai comunității bisericești. Dar cine crede că acum nu mai trebuie plătit deloc impozit bisericesc s-ar putea înșela.

Dacă soțul/soția membru al bisericii nu are venituri proprii, nu se poate percepe "impozit bisericesc pe venit". Totuși, în cazul căsătoriilor cu credințe diferite, bisericile percep "Kirchgeld-ul special" ca o formă specială de colectare a impozitului bisericesc, de care profită în special bisericile evanghelice.

• "Kirchgeld-ul special" este solicitat de la soțul/soția membru al bisericii care nu are venituri proprii sau are venituri mici și, prin urmare, nu trebuie să plătească impozit bisericesc pe venit. În acest caz, Kirchgeld-ul special se calculează pe baza venitului impozabil comun al ambilor soți. Se percepe doar dacă venitul impozabil comun depășește 30.000 Euro și numai în cazul unei declarații fiscale comune, nu în cazul unei declarații fiscale separate pentru soți.
• Potrivit Curții Constituționale Federale, este constituțional ca "Kirchgeld-ul special" să fie calculat pe baza cheltuielilor de trai ale soțului/soției membru al bisericii. Ca măsură auxiliară, în cazul unei declarații fiscale comune, se utilizează venitul impozabil comun. Colectarea Kirchgeld-ului special este permisă, chiar dacă venitul este obținut doar de celălalt soț - fără confesiune. În căsătorie, ca comunitate de viață și economică, fiecare soț are dreptul la jumătate din venitul celuilalt (decizia BVerfG din 28.10.2010, 2 BvR 591/06).

Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că colectarea impozitului bisericesc sau a Kirchgeld-ului special într-o căsătorie cu credințe diferite nu încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, prin urmare, este permisă (decizia CEDO din 6.4.2017, nr. de plângere 10138/11 și altele).

Cazul: Reclamantul nu aparține niciunei comunități religioase, soția sa este membră a Bisericii Evanghelice. Cuplul solicită declarația fiscală comună - cu consecința că bărbatul trebuie să plătească impozitul bisericesc al soției sale în valoare de 2.220 Euro. Această sumă i-a fost dedusă dintr-o rambursare fiscală. El și alți patru reclamanți au susținut în fața CEDO că

• calcularea impozitului bisericesc sau a Kirchgeld-ului pe baza venitului comun al soților le încalcă în mai multe moduri drepturile prevăzute de art. 9 CEDO (libertatea religioasă),
• au fost obligați să plătească Kirchgeld-ul special pentru soțul/soția lor, fără a fi ei înșiși membri ai unei biserici,
• au fost dependenți de sprijinul financiar al soțului/soției pentru a putea plăti Kirchgeld-ul și, prin urmare, erau dependenți de soț/soție în exercitarea libertății lor religioase,
• au fost obligați să plătească un impozit bisericesc disproporționat de mare, deoarece la calcularea acestuia a fost luat în considerare și venitul soțului/soției.

În prezent, Curtea Financiară din Saxonia consideră că reglementarea din Saxonia privind Kirchgeld-ul special în căsătoriile cu credințe diferite este incompatibilă cu Constituția, deoarece soții au fost dezavantajați fără un motiv obiectiv față de parteneriatele înregistrate în anii 2014 și 2015. Reglementarea încalcă principiul general al egalității de tratament (decizia din 25.3.2019, 5 K 1549/18).

Recent, Ministerul de Finanțe al Bavariei a anunțat că în Bavaria Biserica Evanghelică Luterană și Biserica Evanghelică Reformată renunță la colectarea Kirchgeld-ului special, retroactiv începând cu anul fiscal 2018 (ordinul Ministerului de Finanțe al Bavariei din 21.1.2019, BStBl I 2019 S. 213).

(2022): Impozitul bisericesc special: obligația de plată a impozitului bisericesc pentru soțul/soția fără confesiune.

Kirchensteuer este de obicei de 8% sau 9% din impozitul pe venit. Dacă părăsiți biserica, nu veți mai plăti această sumă. Cu toate acestea, economiile exacte depind de venitul dumneavoastră și de impozitul pe venit.

Dacă ați ieși din biserică, nu ați economisi cu adevărat întreaga taxă bisericească care vă este dedusă din salariu pe parcursul anului. De asemenea, trebuie să renunțați la avantajul de a deduce taxa bisericească ca cheltuieli speciale din venitul impozabil.

Pentru întregul an, aveți dreptul la o sumă forfetară pentru cheltuieli speciale de 36 Euro (cupluri 72 Euro). Cu toate acestea, puteți deduce taxa bisericească în întregime ca cheltuieli speciale. Astfel, venitul impozabil și impozitul pe venit se reduc.

Exemplu: Dacă dumneavoastră și partenerul dumneavoastră plătiți 600 Euro taxă bisericească pe an, puteți deduce suplimentar suma care depășește suma forfetară pentru cheltuieli speciale ca cheltuieli speciale (600 Euro taxă bisericească minus 72 Euro sumă forfetară pentru cheltuieli speciale).

528 Euro la o cotă marginală de impozitare de 28% vă aduc înapoi 147 Euro impozit pe venit. Astfel, taxa dumneavoastră bisericească, care se calculează pe baza impozitului pe venit, precum și contribuția de solidaritate (9% sau 5,5% din 147 Euro) se reduc. Acest lucru înseamnă aproximativ 20 Euro mai puțin. Astfel, taxa bisericească vă aduce un avantaj fiscal total de 167 Euro.

Acest avantaj al cheltuielilor speciale ar trebui să-l scădeți din taxa bisericească pentru a calcula ce vă aduce ieșirea din biserică. În acest exemplu, ați economisi 433 Euro față de anul precedent ca și cuplu, dacă nu plătiți taxa bisericească, dar în același timp ar trebui să renunțați la posibilitatea deducerii cheltuielilor speciale.

(2022): Kirchensteuer este de obicei de 8% sau 9% din impozitul pe venit. Dacă părăsiți biserica, nu veți mai plăti această sumă. Cu toate acestea, economiile exacte depind de venitul dumneavoastră și de impozitul pe venit.

Unde pot găsi numărul meu de identificare fiscală?

Numărul de identificare fiscală v-a fost comunicat în scris de către Oficiul Central Federal de Impozite. Numărul de unsprezece cifre este valabil pe viață. În această scrisoare, numărul este denumit "Număr personal de identificare", adesea este numit și pe scurt "Număr de identificare" și este de obicei prescurtat ca TIN (Tax Identification Number) sau Steuer-ID.

De obicei, găsiți numărul de identificare și

• în decizia de impunere pe venit sau
• pe certificatul de impozit pe salariu

Steuer-ID nu trebuie confundat cu eTIN, care se află, de asemenea, pe fișa de salariu și este utilizat de angajator pentru transmiterea datelor salariale.

După o perioadă de tranziție, numărul de identificare fiscală va înlocui numărul fiscal actual pentru impozitul pe venit. Furnizarea numărului de identificare fiscală nu este o condiție prealabilă pentru depunerea declarației fiscale.

(2022): Unde pot găsi numărul meu de identificare fiscală?

De când trebuie să plătesc impozitul bisericesc?

Obligația de a plăti taxa bisericească începe odată cu botezul sau prin aderarea sau re-aderarea la comunitatea religioasă. În acest caz, trebuie să plătiți taxa bisericească începând cu luna următoare.

Dacă schimbați comunitatea religioasă, obligația de a plăti taxa bisericească începe, de asemenea, cu luna următoare. Totuși, aceasta intră în vigoare doar atunci când nu mai plătiți taxa bisericească către fosta dumneavoastră comunitate religioasă.

În cadrul comunității israelite, obligația de a plăti taxa bisericească se bazează pe descendență și mărturisire.

(2022): De când trebuie să plătesc impozitul bisericesc?

Cine trebuie să plătească impozitul bisericesc?

Dacă sunteți membru al uneia dintre următoarele comunități religioase, trebuie să plătiți impozit bisericesc:

• Biserica Romano-Catolică
• Bisericile Evanghelice Regionale
• Biserica Vechi-Catolică
• Comunitățile Religioase Evreiești
• Comunitățile Religioase Israelite (de exemplu, în Baden-Württemberg)
• Comunități Liber Religioase (de exemplu, în Baden, Württemberg, Mainz, Offenbach, Pfalz)
• Biserica Franceză din Berlin (Biserica Huguenotă)
• Comunitatea Mennonită din Hamburg-Altona
• Comunitatea Religioasă Unitariană a Protestantilor Liberi din Renania-Palatinat

Valoarea impozitului bisericesc depinde de locul dumneavoastră de reședință. Dacă locuiți în Bavaria sau Baden-Württemberg, plătiți 8%, în celelalte landuri 9% din impozitul pe venit sau salariu.

(2022): Cine trebuie să plătească impozitul bisericesc?

Cât este taxa bisericească?

Valoarea impozitului bisericesc depinde de locul de reședință. Dacă locuiți în Bavaria sau Baden-Württemberg, membrii bisericii plătesc 8%, în celelalte landuri 9%. Baza este impozitul pe venit stabilit. Prin urmare, plătiți ca impozit bisericesc 8 sau 9% din impozitul pe venit.

Rețineți: Impozitul bisericesc este, de asemenea, luat în considerare cu același procent în cadrul impozitului pe câștiguri de capital.

Dacă aveți copii sau dacă în venitul impozabil (zvE) aveți venituri din activități comerciale și/sau venituri impozitate conform așa-numitei proceduri parțiale, zvE este calculat separat în scopul impozitului bisericesc.

În cazul angajaților, dacă în caracteristicile electronice de deducere a impozitului pe salariu (ELStAM) sunt înregistrate alocații pentru copii, impozitul bisericesc lunar se calculează pe baza unui impozit pe salariu „fictiv”.

Așadar, dacă în ELStAM este înregistrat un „număr de alocații pentru copii”, nu se reduce impozitul lunar pe salariu, ci doar impozitul bisericesc lunar și contribuția de solidaritate lunară. Acest lucru se aplică și dacă primiți alocație pentru copii în timpul anului.

În evaluarea impozitului pe venit, alocațiile pentru copii reduc venitul impozabil doar dacă alocația pentru copii nu este mai avantajoasă decât beneficiul fiscal. Totuși, pentru calculul impozitului bisericesc și al contribuției de solidaritate, alocațiile pentru copii sunt deduse „fictiv”.

Avantaj: Chiar dacă copiii sunt luați în considerare doar pentru o parte a anului, pentru calculul impozitului bisericesc și al contribuției de solidaritate se deduc întotdeauna alocația completă pentru copii și alocația BEA. Acest lucru este valabil în cazul în care formarea profesională se încheie sau la nașterea unui copil.

(2022): Cât este taxa bisericească?

Ce avantaje fiscale primesc persoanele cu dizabilități și urmașii acestora?

Persoanele cu dizabilități pot solicita fie suma forfetară pentru dizabilitate, fie pot deduce cheltuielile legate de dizabilitate ca sarcini financiare excepționale, cu condiția ca o povară rezonabilă să fie dedusă. Suma forfetară pentru dizabilitate depinde de gradul de dizabilitate și variază între 384 Euro și 7.400 Euro. Suma forfetară acoperă toate cheltuielile tipice. Cheltuielile atipice care depășesc această sumă pot fi deduse ca sarcini financiare excepționale. Acest lucru vă reduce venitul impozabil.

Supraviețuitorii primesc, la cerere, o sumă forfetară de 370 Euro dacă li s-au acordat alocații periodice pentru supraviețuitori. Acestea trebuie acordate conform articolului 33 b alin. 4 EStG, conform Legii federale privind asistența socială sau altei legi care declară aplicabile prevederile Legii federale privind asistența socială referitoare la alocațiile pentru supraviețuitori, conform reglementărilor privind asigurarea legală de accidente, conform reglementărilor de drept funcționăresc pentru supraviețuitorii unui funcționar decedat în urma unui accident de muncă sau conform prevederilor Legii federale de despăgubire privind despăgubirea pentru daune aduse vieții, corpului sau sănătății.

Suma forfetară pentru supraviețuitori este o sumă anuală. Nu se reduce nici dacă condițiile corespunzătoare nu au fost îndeplinite pe tot parcursul anului.

Vă rugăm să rețineți: Un orfan primește suma forfetară pentru supraviețuitori o singură dată, chiar dacă ambii părinți sunt decedați. În cazul mai multor supraviețuitori ai aceleiași persoane (de exemplu, văduvă și copil vitreg), suma forfetară revine fiecărui supraviețuitor.

(2022): Ce avantaje fiscale primesc persoanele cu dizabilități și urmașii acestora?

Cine primește suma forfetară pentru urmași?

Persoanele îndoliate, cum ar fi văduvele și orfanii, au în anumite cazuri dreptul la deducerea forfetară pentru urmași de 370 Euro.

Cea mai importantă condiție este ca persoana impozabilă să fi primit plăți pentru urmași timp de cel puțin o lună în anul fiscal respectiv. Acest lucru se aplică și dacă dreptul la plăți este suspendat sau a avut loc o plată compensatorie sub formă de capital.

Condițiile pentru deducerea forfetară pentru urmași sunt reglementate la art. 33b alin. 4 EStG. Dacă deducerea forfetară pentru urmași este acordată unui copil, aceasta poate fi transferată părinților la cerere.

Deducerea forfetară pentru urmași se acordă pentru următoarele tipuri de plăți:

• Plăți conform Legii federale de asistență, aceasta se referă în special la victimele celui de-al Doilea Război Mondial
• Plăți conform Legii de asistență pentru soldați
• Plăți conform Legii serviciului civil
• Plăți conform Legii de ajutor pentru deținuți
• Întreținere pentru rudele prizonierilor de război
• Plăți conform Legii privind poliția federală
• Plăți conform Legii privind corpul de protecție civilă
• Plăți conform Legii de reglementare a statutului juridic al persoanelor vizate de art. 131 GG
• Plăți conform Legii de introducere a Legii federale de asistență în Saarland
• Plăți conform Legii privind protecția împotriva infecțiilor, de exemplu în caz de deces ca urmare a unei vaccinări recomandate
• Plăți conform Legii privind despăgubirile pentru victimele violenței
• Pensie din asigurarea legală de accidente, de exemplu în caz de deces prin accident de muncă
• Plăți după decesul unui funcționar din cauza unui accident de muncă
• Plăți conform Legii federale de despăgubire pentru daune aduse vieții, corpului sau sănătății.

Dacă deducerea forfetară pentru urmași este acordată unui copil, aceasta poate fi transferată părinților la cerere.

(2022): Cine primește suma forfetară pentru urmași?

Ce diferențiază numărul meu fiscal de numărul de identificare fiscală?

Numărul fiscal nu trebuie confundat cu numărul de identificare fiscal, care este valabil pe viață și uniform la nivel național.

Ce este numărul fiscal?

Numărul fiscal este atribuit de administrația financiară fiecărei persoane fizice sau juridice impozabile și este asociat în mod unic unui contribuabil. O persoană poate avea mai multe numere fiscale de-a lungul vieții. De exemplu, dacă cineva se mută și intră în aria de responsabilitate a unei alte administrații financiare, se căsătorește sau își înregistrează o activitate independentă, primește un nou număr fiscal.

Anterior, numerele fiscale erau bazate pe coduri regionale și constau, în funcție de land, din zece sau unsprezece cifre. Odată cu introducerea așa-numitului sistem ELSTER (ELektronische STeuerERklärung), schema standard a numărului fiscal a fost unificată la nivel național și are acum 13 cifre.

Unde găsesc numărul fiscal?

După depunerea primei declarații de impozit pe venit sau la înregistrarea unei activități independente sau comerciale, numărul este atribuit de administrația financiară responsabilă. Poate fi, de asemenea, solicitat din proprie inițiativă. Pe decizia de impozit pe venit, numărul fiscal se găsește în stânga sus.

La ce îmi folosește numărul fiscal?

Numărul fiscal trebuie indicat la depunerea declarației fiscale sau la înregistrarea unei activități independente sau comerciale, precum și în tranzacțiile financiare. Liber-profesioniștii și comercianții trebuie să îl menționeze pe facturile lor, dacă nu au un număr de identificare pentru TVA. În viitor, numărul fiscal va fi înlocuit de numărul de identificare fiscală. Până acum, ambele numere coexistă.

Ce este numărul de identificare fiscală?

Numărul de identificare fiscală (IdNr. sau Steuer-ID) este, din 2008, un număr de identificare uniform la nivel național și permanent pentru cetățenii înregistrați în Germania în scopuri fiscale. Este valabil pe viață. Copiii îl primesc imediat după naștere.

Numărul de identificare nu se schimbă nici în cazul unei schimbări de domiciliu, nici în cazul unei schimbări a administrației financiare responsabile. Datele sunt șterse doar atunci când nu mai sunt necesare de către autorități, dar cel târziu la 20 de ani după decesul contribuabilului.

Steuer-ID este necesar și pentru alocația pentru copii, pentru ordinele de scutire la toate conturile bancare din Germania, pentru acordarea sumei forfetare de îngrijire, precum și pentru deducerea fiscală a plăților de întreținere și este solicitat din ce în ce mai des.

(2022): Ce diferențiază numărul meu fiscal de numărul de identificare fiscală?

Dacă ați pierdut numărul de identificare fiscală, puteți solicita o nouă atribuire de la biroul fiscal.

Pentru a obține un nou număr de identificare fiscală, trebuie să contactați în scris Oficiul Central Federal pentru Impozite. Utilizați următoarea adresă:

Oficiul Central Federal pentru Impozite, 53221 Bonn,

sau prin e-mail: [email protected].

Trebuie să furnizați următoarele date personale:

• Nume și prenume
• Adresă (stradă, număr, cod poștal și oraș)
• Data și locul nașterii

Numărul vă va fi comunicat în scris. Din motive de protecție a datelor, nu este posibil să vi se comunice numărul telefonic sau prin e-mail.

(2022): Dacă ați pierdut numărul de identificare fiscală, puteți solicita o nouă atribuire de la biroul fiscal.

Nu ați primit încă numărul dumneavoastră de identificare fiscală sau nu îl mai găsiți?

Puteți depune declarația de impozit pe venit la biroul fiscal și fără ID-ul fiscal. Numărul dumneavoastră de identificare fiscală este cunoscut de biroul fiscal. Dacă nu găsiți numărul de identificare în documentele menționate, aveți posibilitatea de a-l solicita din nou de la Oficiul Central Federal pentru Impozite. ID-ul fiscal vă va fi comunicat prin scrisoare.

(2022): Nu ați primit încă numărul dumneavoastră de identificare fiscală sau nu îl mai găsiți?

După ce ați declarat ieșirea din biserică la biroul fiscal, nu veți mai plăti impozitul bisericesc. Cu toate acestea, impozitul bisericesc este calculat retroactiv pentru anul fiscal. Prin urmare, este posibil să trebuiască să plătiți impozitul bisericesc până la sfârșitul anului în care ați ieșit din biserică.

Obligația de a plăti impozitul bisericesc se încheie:

• la sfârșitul lunii calendaristice, dacă reședința sau șederea obișnuită în Germania a fost abandonată.
• la sfârșitul lunii decesului, dacă membrul bisericii decedează.
• când membrul bisericii declară ieșirea din biserică. Pentru declarația de ieșire sunt responsabile diferite autorități în diferite landuri federale, în majoritatea cazurilor aceasta se face la oficiul de stare civilă, altfel la tribunalul districtual; doar în landul Bremen și la biserică. În funcție de landul federal, ieșirea din biserică este valabilă din luna calendaristică în care a fost declarată sau din luna calendaristică următoare.

După ieșirea din biserică, autoritatea de înregistrare informează automat biroul fiscal competent, astfel încât acesta să modifice caracteristicile electronice de deducere a impozitului pe salarii (ELStAM). Prin urmare, după ieșirea din biserică, nu se va mai reține impozitul bisericesc la calculul lunar al salariului.

Cât costă ieșirea din biserică - taxe de ieșire

În Berlin, Brandenburg și Bremen, ieșirea este gratuită. În celelalte landuri federale, trebuie să plătiți între 10 și 60 Euro pentru certificatul de ieșire din biserică.

(2022): După ce ați declarat ieșirea din biserică la biroul fiscal, nu veți mai plăti impozitul bisericesc. Cu toate acestea, impozitul bisericesc este calculat retroactiv pentru anul fiscal. Prin urmare, este posibil să trebuiască să plătiți impozitul bisericesc până la sfârșitul anului în care ați ieșit din biserică.

Cine primește suma forfetară pentru persoanele cu dizabilități?

Puteți primi suma forfetară pentru persoanele cu dizabilități dacă puteți dovedi un anumit grad de dizabilitate. Se consideră persoană cu dizabilități pe oricine are o afecțiune fizică, mentală sau emoțională care durează mai mult de șase luni.

Gradul de dizabilitate este stabilit de obicei de către oficiul de asistență socială. De la un grad de dizabilitate de 50, primiți un card de handicap grav; până la un grad de 45, oficiul emite o decizie de stabilire. Aceste decizii sunt obligatorii pentru administrația financiară.

Puteți solicita suma forfetară pentru dizabilități pentru dumneavoastră, soțul/soția cu dizabilități sau copilul dumneavoastră cu dizabilități. Transferul sumei forfetare de la părinți sau frați cu dizabilități nu este posibil.

Sfat: În cazul unei stabiliri retroactive a gradului de dizabilitate pentru mai mulți ani, puteți solicita retroactiv suma forfetară pentru anii în care vi s-a recunoscut un grad de dizabilitate. Ar trebui să vă înregistrați cererile fiscale cât mai curând posibil după stabilirea gradului de dizabilitate, deoarece există anumite termene limită de respectat.

Întrebarea este dacă, pe lângă suma forfetară pentru dizabilități, cheltuielile de îngrijire pot fi deduse ca sarcini extraordinare conform § 33 EStG sau dacă trebuie să renunțați la suma forfetară pentru aceasta. Din 2008 se aplică următoarea reglementare:

Dacă solicitați suma forfetară pentru dizabilități conform § 33b Abs. 3 EStG, cheltuielile de îngrijire nu sunt recunoscute suplimentar ca sarcini extraordinare conform § 33 EStG. Se aplică principiul "fie-fie" (R 33.3 Abs. 4 EStR 2008).

Trebuie să decideți: fie solicitați suma forfetară pentru dizabilități, fie deduceți costurile de îngrijire pe baza dovezilor ca sarcini extraordinare. La prezentarea dovezilor, indemnizația de îngrijire de la asigurarea de îngrijire trebuie dedusă, iar administrația financiară va deduce sarcina suportabilă din suma rămasă. Pentru ca deducerea conform § 33 EStG să fie mai avantajoasă, cheltuielile trebuie să fie mai mari decât suma forfetară pentru dizabilități, indemnizația de îngrijire primită și sarcina suportabilă.

Dar nicio regulă sau excepție:

Următoarele cheltuieli speciale pot fi, de exemplu, deduse pe lângă suma forfetară:

• costuri medicale extraordinare cauzate de o urgență, de exemplu, costurile unei operații, tratament medical, medicamente și costuri medicale,
• cheltuieli pentru o cură medicală efectuată pe baza unui certificat medical emis înainte de începerea curei (certificatul medical al unui serviciu medical al asigurării de sănătate este echivalent cu certificatul medical),
• costuri de adaptare a unui autovehicul din cauza dizabilității,
• costuri de adaptare a locuinței din cauza dizabilității,
• indemnizație forfetară pentru costuri de transport din cauza dizabilității (începând cu anul 2021):

Până inclusiv anul 2020, costurile de transport legate de o dizabilitate puteau fi luate în considerare cu 0,30 Euro pe kilometru parcurs până la anumite limite maxime. Această luare în considerare necesita de obicei și o dovadă a kilometrilor parcurși. Din anul 2021, nu mai este necesară această dovadă.

Indemnizația forfetară pentru costuri de transport din cauza dizabilității este:

• 900 Euro: pentru persoanele cu un grad de dizabilitate de cel puțin 80 sau un grad de dizabilitate de cel puțin 70 și semnul „G” pentru dificultăți de mers
• 4.500 Euro: pentru persoanele cu dificultăți de mers excepționale (semnul „aG”), nevăzători (semnul „BI”), surdo-nevăzători (semnul „TBI”), persoane neajutorate (semnul „H”) sau persoane pentru care a fost stabilit gradul de îngrijire 4 sau 5.

Următoarea particularitate trebuie luată în considerare la aplicarea indemnizației forfetare pentru costuri de transport din cauza dizabilității:

Costurile de transport din cauza dizabilității fac parte din sarcinile extraordinare generale. Din suma totală a sarcinilor extraordinare, la care se adaugă și indemnizația forfetară pentru costuri de transport din cauza dizabilității, se deduce sarcina suportabilă la calculul impozitului pe venit.

(2022): Cine primește suma forfetară pentru persoanele cu dizabilități?

Când se aplică o comunitate de bunuri?

În comunitatea de bunuri există diferite tipuri de mase patrimoniale: bunurile comune ale ambilor parteneri, precum și bunurile speciale și bunurile rezervate ale fiecărui partener. Această reglementare specială a regimului matrimonial este complicată și este rar convenită.

Fără contract de căsătorie se aplică comunitatea de câștiguri. Fără contract de căsătorie sau alte acorduri, se aplică automat reglementările legale. Acest lucru se referă, de exemplu, la regimul matrimonial legal al unei căsătorii - comunitatea de câștiguri. Aceasta înseamnă: Ceea ce fiecare a adus deja în căsătorie rămâne al său; se aplică principiul separării bunurilor. Din aceasta rezultă, de asemenea, că un partener nu trebuie să răspundă pentru datoriile celuilalt. Ceea ce se adaugă la bunurile inițiale ale fiecărui soț în timpul căsătoriei este câștigul. Deoarece acesta poate fi diferit pentru fiecare partener, el este împărțit în cadrul procedurii de divorț, acesta fiind așa-numitul echilibru al câștigurilor.

Dacă doriți să conveniți un alt regim matrimonial decât comunitatea de câștiguri, de exemplu comunitatea de bunuri sau separarea bunurilor, trebuie să faceți acest lucru printr-un contract de căsătorie. De asemenea, puteți exclude anumite părți ale bunurilor din câștig, de exemplu afacerea unui lucrător independent, astfel încât acesta să nu-și pună în pericol firma prin echilibrul câștigurilor în caz de divorț.

(2022): Când se aplică o comunitate de bunuri?

Care sunt avantajele plafonării impozitului pe biserică?

Cuantumul impozitului bisericesc depinde de locul în care locuiți. Dacă locuiți în Bavaria sau Baden-Württemberg, plătiți 8 la sută, iar în celelalte landuri 9 la sută. Aceasta se bazează pe impozitul pe venit pe care îl plătiți. Prin urmare, plătiți 9 % din impozitul pe venit ca impozit bisericesc. Cu cât venitul dumneavoastră este mai mare, cu atât impozitul pe venit și impozitul bisericesc sunt mai mari. Cu toate acestea, este posibil să solicitați plafonarea al impozitului bisericesc. Aceasta înseamnă îstrong>nseamnă că impozitul bisericesc nu mai este calculat din baza de evaluare "impozitul pe venit", ci din "venitul impozabil". Rata de plafonare variază în fiecare stat federal și este cuprinsă între 2,75 și 4 % din venitul impozabil, în funcție de statul federal.

Majoritatea legilor fiscale bisericești prevăd un plafon al impozitului pe venit pentru veniturile mari. Cu toate acestea, trebuie să verificați dacă plafonul este acordat automat sau numai pe bază de cerere în statul dumneavoastră federal. Există reglementări diferite:

• Plafonarea fără cerere este automată în landurile Berlin, Brandenburg, Bremen, Hamburg, Mecklenburg-Pomerania de Vest, Saxonia Inferioară, Saxonia, Saxonia-Anhalt, Schleswig-Holstein și Turingia.
• În Baden-Württemberg, Hesse, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat și Saarland există plafonarea doar cu cerere.
• În Bavaria, nu este posibilă plafonarea impozitului bisericesc.

Verificați dacă o plafonare are deja sens pentru venitul dumneavoastră. Dacă este cazul, atunci depuneți o cerere (informală) de plafonare a impozitului bisericesc (plus o copie a ultimului aviz de impunere) la eparhia sau biserica regională.

În Berlin, se aplică o rată maximă de 3 la sută. Aceasta înseamnă că impozitul bisericesc este limitat la 3 % din venitul impozabil.

2020 venit impozabil: 150.000 euro
impozit pe venit de plătit în conformitate cu rata de bază: 53.863 euro
impozit bisericesc de plătit (9 la sută): 4.848 euro.

Cu un plafon de 3 % din venit, ar trebui plătită o taxă bisericească de numai 4.500 de euro.